Conform tradiţiei, Asociaţia socio-culturală ŢARA OAŞULUI a organizat la Satu Mare, duminică, 18 februarie, ample acţiuni de „lăsatu’ secului”, înainte de intrarea în Postul premergător Sfintelor Paşti. Această acţiune culturală tradiţională complexă s-a axat în principal pe reînvierea tradiţiilor de altădată, care s-au regăsit în ţâpuriturile, danţurile, portul popular specifice oşenilor, dar şi în horile maramureşenilor, cântecele codrenilor şi ale moţilor. La Balul de Lăsatul Secului, care a avut loc la restaurantul ESEDRA, au fost prezente oficialităţi locale şi judeţene, personalităţi ale culturii sătmărene, oameni de afaceri, dar şi artişti consacraţi, în calitate de invitaţi de onoare: Aurel Tămaş, Petrică Mureşan, Ciprian Istrate de la Oarba de Mureş şi Ioan Ivanciuc din satul Fraţilor Petreuş, judeţul Maramureş.
Lăsatu’ Secului a început cu Sfânta Liturghie
În orele dimineţii, reprezentanţii Asociaţiei socio-culturale ŢARA OAŞULUI, grupurile de oşeni, ceteraşii, zongoraşii şi ţâpuritoarele din Negreşti Oaş, Certeze, Bixad, Cămârzana, Târşolţ, Călineşti Oaş, Racşa, Batarci, Tarna Mare împreună cu maramureşenii, codrenii, moţii şi alţi invitaţi s-au întâlnit duminică, 18 februarie, în faţa Catedralei ortodoxe ADORMIREA MAICII DOMNULUI din Satu Mare.
Toţi cei prezenţi au intrat în incinta Catedralei ortodoxe unde au luat parte la săvârşirea Sfintei Liturghii, susţinută de un sobor de preoţi format din: pr. dr. Cristian Boloş, pr. Aurel Donca, pr. inspector de religie Onea Marcian Vasile, pr. prof. Octavian Mirişan, pr. conf.dr. Adrian Gheorghe Paul- şeful Departamentului de Teologie din cadrul Universităţii de Nord Baia Mare, pr. paroh în Certeze şi membru al Asociaţiei socio-culturale ŢARA OAŞULUI. Alături de soborul de preoţi s-a aflat şi Dan Miclea – cântăreţul şi dirijorul corului DOXOLOGIA al Catedralei ortodoxe ADORMIREA MAICII DOMNULUI. După ieşirea de la Sfânta Liturghie, soborul de preoţi a săvârşit slujba de sfinţire a celor două cruci noi situate de-a dreapta şi de-a stânga la intrarea în curtea Catedralei. Pentru aducere aminte, oşenii şi invitaţii lor, îmbrăcaţi în straie tradiţionale, s-au fotografiat în faţa Catedralei, iar după aceea au marcat prezenţa lor cu câteva danţuri şi ţâpurituri tradiţionale oşeneşti. Credincioşii Catedralei, care au asistat la aceste momente emoţionante, au rămas impresionaţi de costumele populare tradiţionale, dar mai ales şi-au exprimat admiraţia pentru acţiunile întreprinse de Asociaţia socio-culturală ŢARA OAŞULUI în vederea reînvierii tradiţiilor populare româneşti.
Parada portului popular al oşenilor, maramureşenilor,codrenilor şi moţilor
De la Catedrala ortodoxă ADORMIREA MAICII DOMNULUI, oşenii, maramureşenii, codrenii şi moţii s-au deplasat spre Centrul vechi al municipiului Satu Mare, iar sătmărenii, aflaţi în oraş la ora aceea, au putut asista la o adevărată paradă a portului românesc din nord-vestul ţării. Participanţii la paradă au horit şi ţâpurit în drumul lor spre str. Corneliu Coposu, unde la supranumita „Groapă a lui Gyuszi”, toţi cei prezenţi s-au încins într-un danţ oşenesc tradiţional. Sătmărenii din zonă au putut admira costumele tradiţionale ale oşenilor şi oaspeţilor, care au dansat, ţâpurit şi horit preţ de câteva zeci de minute. Formaţia Asociației socio-culturale ȚARA OAȘULUI, compusă din: IGNAT CHIRILĂ – la ceteră, GRIGORE BELBE – la zongoră și ţâpuritoarele: IRINA MAN, ALINA TITION și ANTONIA ZIMAN au susţinut danţurile tradiţionale oşeneşti. După această adevărată paradă populară tradiţională, toţi cei prezenţi s-au deplasat la restaurantul „Esedra”, pentru a lua parte la balul de Lăsatul Secului.
HORA UNIRII sub semnul Centenarului UNIRII de la 1 Decembrie 1918
Rând pe rând, în faţa restaurantului „Esedra” din Satu Mare, au sosit oşenii şi oaspeţii lor, care au degustat din pălinca şi produsele tradiţionale amenajate într-un stand de către reprezentanţii Asociaţiei ŢARA OAŞULUI. Din acest stand n-au lipsit: cârnaţii de casă, caltaboşii, şunca, şoricul cu sare, slăninuca proaspătă, brânza de oaie, ceapa, cozonacii şi pâinea pufoasă de casă, cât roata carului. După ce toţi oşenii, maramureşenii, codrenii şi moţii au ajuns la restaurantul „Esedra”, aceştia s-au prins în dansurile tradiţionale specifice fiecărei zone etnofolclorice. La un moment dat, reprezentanţii Asociaţiei ŢARA OAŞULUI i-au invitat pe toţi cei prezenţi să se prindă într-o horă a unirii, care să marcheze anul Centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, la care au participat peste 300 de români. Ei au fost susţinuţi de vocea inconfundabilă a maestrului AUREL TĂMAŞ, care a interpretat, cu mare bucurie în glas, HORA UNIRII. Zâmbetele şi bucuria luminată de emoţiile ascunse în câteva lacrimi „din colţul ochiului” se puteau citi pe feţele celor care s-au prins în „ hora noii uniri patriotice” a reprezentanţilor Asociaţiilor oşenilor, moţilor, codrenilor, maramureşenilor şi a invitaţilor prezenţi la reînvierea tradiţiilor româneşti din nord-vestul României.
Alocuţiuni memorabile rostite de Lăsatul Secului
Cuprinşi de euforia minunatei hori a unirii, personalităţile prezente au rostit alocuţiuni menite să accentueze faptul că oşenii, maramureşenii, codrenii, moţii şi alţi invitaţi au reuşit să se reunească sub tutela Asociaţiei socio-culturale ŢARA OAŞULUI. Vasile Ciocan – preşedintele Asociaţiei ŢARA OAŞULUI – a spus printre altele că obiectivele Asociaţiei sunt axate în continuare pe revitalizarea obiceiurilor şi datinilor oşeneşti şi că această reuniune cu maramureşenii, codrenii şi moţii le-a oferit bucuria de a îmbrăca cu mândri, costumele tradiţionale specifice fiecărei zone etnofolclorice. “Noi, oşenii, am preluat de la codreni ideea revitalizării tradiţiilor, obiceiurilor şi portului românesc. Înainte de a fi români să nu uităm că noi suntem oşeni, maramureşeni, codreni şi moţi…”- a mai spus preşedintele Asociaţiei, Vasile Ciocan. În intervenţia sa, Vasile Lucuţ – prim-vicepreşedinte al Asociaţiei “Ţara Oaşului” – a vorbit despre necesitatea readucerii în actualitate a tradiţiilor şi obiceiurilor oşeneşti şi a spus că: “Este important pentru noile generaţii să poarte portul popular, să înveţe şi să practice obiceiurile de altădată ale moşilor şi strămoşilor noştri.
Da, cred că asistăm la o nouă unire spirituală a oşenilor, maramureşenilor, moţilor şi codrenilor prin acţiunile noastre comune de reînviere a tradiţiilor strămoşeşti”. În alocuţiunea sa, Ioan Doru Dăncuş – vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Maramureş – a subliniat: ”Înainte de a fi maramureşeni, oşeni, moţi, codreni, trebuie să fim români. Prea mult suntem denigraţi în afara graniţelor ţării. Dacă ne uneşte ceva, dincolo de datini şi obiceiuri, este că trebuie să cunoaştem faptele înaintaşilor noştri, pe care trebuie să le arătăm lumii şi tinerei generaţii. Pe lângă toate acestea ne uneşte credinţa în Dumnezeu. Să nu vă plecaţi genunchii decât în faţa lui Dumnezeu şi a simbolurilor naţionale”. Marius Săveanu – vicepreşedintele Asociaţiei CODRENII – a spus cu emoţie: „Mesajul codrenilor este unul de fericire. Noi, codrenii, am reînviat tradiţiile, iar acest demers i-a stârnit şi pe oşeni. Avem obiceiuri comune, iar în acest an avem misiunea, ca împreună, să marcăm aşa cum se cuvinte Centenarul Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918”.Prefectul Darius Filip s-a îmbrăcat în costum popular pentru a participa la acest eveniment cultural organizat de Asociaţia socio-culturală Ţara Oaşului. Domnia sa şi-a manifestat bucuria de a fi alături de oşeni şi invitaţii lor. Prefectul Darius Filip a menţionat faptul că: ”ÎMPREUNĂ este un cuvânt care cred eu că va uni forţele tuturor românilor pentru sărbătorirea Centenarului Marii Uniri. Contaţi pe mine în toate acţiunile culturale, pe care le veţi organiza în acest an, menite să marcheze împlinirea a 100 de ani de la Unirea tuturor românilor”. Adrian Albu-viceprimarul municipiului Satu Mare a felicitat Asociaţia socio-culturală ŢARA OAŞULUI pentru organizarea acestui eveniment cultural tradiţional şi a spus că la un moment dat s-a simţit ca la nunţile tradiţionale din Ţara Oaşului. Domnia sa a adresat un îndemn, cu conotaţii profund patriotice, tuturor celor prezenţi:”Să nu vă schimbaţi niciodată obiceiurile, să fiţi, să fim mândri şi să nu uităm că suntem români! În anul Centenarului Marii Uniri să fim ÎMPREUNĂ !”. Prof.univ. dr. Vasile Iuga, un distins om de cultură din Maramureş, a oferit Asociaţiei ŢARA OAŞULUI câteva cărţi de istorie, scrise de domnia sa, despre Marea Unire şi personalitatea pr.dr. Vasile Lucaciu, iar apoi a spus:”Vreau să mă înfrăţesc cu Asociaţia ŢARA OAŞULUI. Vreau să fim uniţi indiferent de culoarea politică şi să ne iertăm unii pe alţii. Să nu uităm de înaintaşii noştri, iar ţara să o lăsăm cu mândrie şi demnitate urmaşilor noştri !”. David Nicola Traian – primarul din Ieud, de pe Valea Izei, a dăruit colaci tradiţionali personalităţilor prezente, iar Matei Godja- primarul din Onceşti, şi-a manifestat bucuria de a fi alături de oşeni, codreni şi moţi de Lăsatul Secului.
„Cuza” a fost prezent la Satu Mare de Lăsatul Secului
GHEORGHE MĂGUREAN din Bixad, supranumit „Cuza”, născut în 18 februarie 1918, a fost prezent de Lăsatul Secului la restaurantul „Esedra”, unde a fost sărbătorit de toţi cei prezenţi la împlinirea a 100 de ani. Alături de el s-a aflat şi soţia Ana, în vârstă de 95 de ani. Ioan Tătar – primarul Bixadului i-a înmânat, din partea Consiliului local, diploma de „cetăţean de cinste” al comunei Bixad, iar prefectul Darius Filip i-a dăruit „diploma de căsătorie” pentru cei 77 de ani de căsnicie. Din partea Asociaţiei ŢARA OAŞULUI, „Cuza” a primit un tort decorat cu un clop de oşan, ornat cu sigla Asociaţiei. De asemenea, Gheorghe Măgurean, cel mai în vârstă oşan din Bixad, a primit şi titlul de „membru de onoare” al Asociaţiei ŢARA OAŞULUI. Aurel Tămaş împreună cu toţi cei care au participat la acest important eveniment i-au cântat „La mulţi ani”, iar „Cuza”, spre surprinderea tuturor, le-a oferit în schimb câteva din ţâpuriturile tradiţionale din vremea tinereţii sale.
Lăsatul Secului a fost marcat de ţâpurituri, danţuri, hori, cântece patriotice şi populare
“Moţii din câmpie” din Ianculeşti şi Marna, tulnicăreasa Elena Şchiop împreună cu moţii Victoria Rus, Gheorghe Monea şi Maria Rus au adresat prin cântec şi vers un avertisment tuturor românilor: ”Ieşi române la lumină/Că mori cu dreptatea-n mână/Să nu poată alţii să ne stăpânească/ Ţara Românească”. Momente emoţionate a stârnit până la lacrimi solistul Ciprian Istrate, care a venit de Lăsatul Secului, tocmai de la Oarba de Mureş, prin intermediul cântecelor sale patriotice, care au culminat în final cu imnul naţional „Deşteaptă-te române”. Toţi cei prezenţi au întins o horă în jurul lui Ciprian Istrate şi-au intonat cu steaguri în mână refrenele cântecelor patriotice, dar mai ales cel care-i îndeamnă la noua unire spirituală a românilor:”Hai să fim ca fraţii/Să nu poată alţii/Să ne stăpânească/Ţara Românească!”. Prin intermediul recitalurilor sale, Aurel Tămaş a reuşit să descreţească frunţile tuturor românilor, dar prin farmecul său de artist consacrat a reuşit să antreneze la dans pe toţi oşenii şi invitaţii. Clipe de destindere a creat prin cântecele sale şi Petrică Mureşan, iar Ioan Ivanciuc din satul Glod, judeţul Maramureş, a reuşit să ne reamintească de moroşeni şi în special de celebrele cântece ale Fraţilor Petreuş. Momente muzicale deosebite au fost oferite celor prezenţi şi de Melisa Batin din Bixad, Gheorghe din Budeşti, judeţul Maramureş, Grupul de ceteraşi reuniţi din Ţara Oaşului şi Gheorghe Berende din Prilog. Mai multe informaţii şi imagini de la Balul de Lăsatul Secului, organizat de Asociaţia ŢARA OAŞULUI, veţi putea afla din emisiunea VIAŢA LA ŢARĂ, difuzată miercuri, 21 februarie, de la ora 20.45, pe postul de televiziune NORD VEST TV Satu Mare.
Dumitru Ţimerman
