A fost inaugurat la data de 1 decembrie 1922 în Piaţa Victoriei (azi Piaţa Libertăţii), pe locul unde în zilele noastre există o troiţă. Monumentul, flancat de două tunuri de epocă, reprezenta un soldat român care îşi dezbracă tunica, simbolizând dorinţa fermă de eliberare de sub jugul străin, preferând sacrificiul suprem decât asuprirea. Realizarea acestei opere s-a datorat unui comitet de iniţiativă condus de generalul Butunoiu, fiind executată de sculptorul Tudor.
Pe partea frontală a fost amplasată o plachetă înfăţişând scene de luptă, având gravate cuvintele “Mărăşeşti” (deasupra) şi “Tisa” (dedesubt), amintind două victorii ale armatei române din anul 1917, respectiv anul 1919. Pe soclu, pe partea laterală, au fost gravate versurile din poezia “Mircea şi solii”, de Dimitrie Bolintineanu: “Viitor de aur/ Ţara noastră are/ Şi prevăd prin secoli/ A ei înălţare”.Sătmărenii au cunoscut acest monument sub denumirea de “Statuia eroului necunoscut”. În anul 1939, monumentul a fost mutat în Grădina Romei, probabil în urma deschiderii Bulevardului Eliberării. Această operă de artă a dispărut fără urmă după anul 1940, după ce Ardealul de nord-vest a fost cedat Ungariei, în urma Diktatului de la Viena din vara aceluiaşi an.
Sătmărenii au obligaţia morală de a reconstrui Monumentul Eroului Necunoscut
În 2015, la iniţiativa Asociaţiei Cadrelor Militare Disponibilizate, în Rezervă şi Retragere, Asociaţiei Cultul Eroilor Satu Mare dar şi a Asociaţiei Tempora, s-a lansat o campanie de adunare de fonduri pentru refacerea statuii Eroului Necunoscut din municipiul Satu Mare. Iniţiatorii sperau să adune 100.000 de euro, bani necesari pentru refacerea statuii din parcul de lângă Troiţa din Centrul Vechi. “A fost primul monument de pe graniţa de vest după Primul Război Mondial, un simbol a tot ceea ce s-a întâmplat în cei patru ani de război. Ar fi păcat ca noi, generaţia de astăzi, la împlinirea a 100 de ani de la săvârşirea Marii Uniri să nu avem acel monument pe care înaintaşii noştri l-au pus acolo”, declara Voicu Şichet, preşedintele asociaţiei Tempora.Chiar dacă primăria a îmbrăţişat de la început ideea refacerii acestui monument, şi a susţinut acest proiect, acestui demers alăturându-se şi Consiliul Judeţean, totul a rămas doar la stadiul de bune intenţii şi nimic concret. Fostul prefect, Eugeniu Avram, le-a cerut angajaţilor din sistemul public să doneze 2% din impozitul pe venit pentru realizarea statuii. Sătmărenii au obligaţia morală de a repune acest monument acolo unde îi este locul însă până atunci vom putea admira acest monument doar din fotografii. Mai concret, Instituţia Prefectului Judeţului Satu Mare, Garnizoana Satu Mare, Muzeul Judeţean Satu Mare, Asociaţia Naţională Cultul Eroilor “Regina Maria” – filiala Satu Mare şi Asociaţia Civică Tempora Satu Mare organizează în data de 27 februarie 2018, ora 14:00, la Cercul Militar al Garnizoanei Satu Mare, un eveniment deosebit dedicat Centenarului Marii Uniri.
Este vorba despre vernisajul expoziţiei fotografice “Jertfa eroilor pentru făurirea României Mari”, în care vor fi prezentate imagini cu monumente ridicate pe raza judeţului Satu Mare în memoria eroilor din Primul Război Mondial. De asemenea, vor fi prezentate fotografii de epocă şi un scurt istoric al Monumentului Eroului Necunoscut, care a fost inaugurat la 1 Decembrie 1922 în Piaţa Libertăţii din municipiul Satu Mare şi care a dispărut fără urmă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Prezentările de specialitate vor fi făcute de către dr. Daniela Bălu – director al Muzeului Judeţean Satu Mare, dr. Viorel Câmpean – istoric, cercetător şi documentarist de la Biblioteca Judeţeană Satu Mare şi colonel (r) Voicu Şichet – redactor coordonator al revistei “Eroii Neamului”. ”Intenţia noastră este ca expoziţia să fie deschisă până la 1 decembrie 2018, perioadă în care va putea fi vizitată de cât mai mulţi sătmăreni, mai ales de către elevi, însă, la solicitarea altor instituţii şi organizaţii din municipiu sau din judeţ, aceasta va fi relocată pentru diferite perioade de timp în sediile acestora”, spun organizatorii.
Nicolae Ghişan
