Vechiul Sătmar a fost cunoscut şi ca Ţara lui Bachus

Cultivarea viţei de vie s-a dovedit a fi una dintre ocupaţiile tradiționale și principale pe teritoriul sătmărean, ea cunoscând de-a lungul vremii diferite etape de evoluţie. Mijloacele de producţie sunt cele care au influenţat evoluţia viticulturii, dar şi implicaţiile în viaţa socială, economică sau în istorie.

Într-un studiu realizat de către Maria Lobonţ Puşcaş aflăm că viticultura, alături de pomicultură şi de alte activităţi străvechi ale strămoşilor noştri (agricultura şi creşterea animalelor), vorbește despre statornicia oamenilor, în cazul nostru, a celor din Sătmar. Interesul manifestat de diverşi specialişti, arheologi, istorici, agronomi faţă de această ocupaţie denotă importanţa şi rolul pe care viticultura l-a avut în evoluţia socială şi umană. Datele descifrate de specialişti aduc, din fericire, numeroase şi importante informaţii etnografice şi folclorice.Tradiţia cultivării viţei de vie în zona Sătmarului aduce cu ea obiceiuri specifice, menţionate din cele mai vechi timpuri. Multe din scrierile ce tratează acest subiect sunt cunoscute. Astfel, aflăm despre modul în care viticultura a influențat dezvoltarea comunităților și viața economică. Conscripția domeniului cetății Sătmar realizată în vara anului 1569 centralizează datele economice ale domeniului.  Din aceste date reușim să aflăm localitățile viticole din Sătmar și, de asemenea, implicația acestei ocupații în dezvoltarea comunității. Din listele persoanelor recenzate sau nerecenzate aflăm și nume de familie ce derivă din ocupații, pentru noi importante fiind cele derivate din activități viticole cum ar fi: Kádár, Borégetö, Korcslzas, Boros. David Prodan aduce și el informații prețioase privind localitățile viticole și importanța viticulturii în dezvoltarea Sătmarului. Așa aflăm că, în urbariul din 1569, apare notată dijma și nona din vin numai la unele localități. „Aceasta pentru că nici locurile cu vii nu sunt multe. În Livada se notează că e deal de vii (promontorium) bun, de unde nu se dă nici o nonă împăratului, ci numai dijma întreagă a vinului. […] În Ardudul Mic de asemenea nona din vin o primea împăratul, dijma preotul. În Beltiug era deal de vii bun, din care, tot așa, nona venea împăratului, dijma preotului. În anul trecut nici de aci n-a venit nimic, înainte însă veneau 16, 25 buți de vin, mai mult sau mai puțin, după productivitatea anului. Se notează însă că mai sunt aci multe vii, care de la căderea Ardudului stau nelucrate; nu le-au putut lucra din pricina pustiirii pe care au suferit-o țăranii. […] Și în Orașu Nou deal de vii bun, de unde nu dau nici o nonă.

Dau însă dijmă împăratului. Nici de aci n-a venit în anul trecut nimic.” Tot în lucrarea istoricului D. Prodan, aflăm faptul că: ”venitul crâș -măritului de la 16 august 1569 până la 15 septembrie 1570 au fost crâșmărite 523 de buți de vin cu 11.998 fl. 17 d.” Scrierile despre crâșmărit şi viile împărătești de la Livada, Dobra, Ardud, Beltiug, Tășnad și alte vii din Sătmar vorbesc despre obligația de crâșmărit de Crăciun, Paști și Rusalii ; cele trei mari sărbători creștine, de căpetenie, la care, prin tradiție, vinul face parte din ritual și obicei. Aceste sărbători erau momente bune pentru a mări câștigurile stăpânilor prin valorificarea producției de vin.  Tradiţia cultivării viţei de vie în zona Sătmarului aduce cu ea obiceiuri specifice, menţionate din cele mai vechi timpuri. Dovadă în acest sens sunt și scrierile lui Bel Matyas, mai exact manuscrisele sale despre Sătmar, ce datează din anul 1735. Scrierile sale precise se bazează şi pe vizitele făcute în anul 1726 în zonă. Fragmentul în care se vorbeşte despre viticultură este intitulat Binecuvântarea viilor şi a vinului. Aici, el afirmă că, datorită dezvoltării cultivării viţei de vie, este îndreptăţit să numească Sătmarul ţara lui Bachus („…viile se întindeau cât vedeai cu ochii, iar recolta era atât de bogată încât de fiecare butaş de vie se producea un ciubăr de must 11,3 l. Deşi vinul obţinut în zonă nu avea tăria celui din Tokaj, era suficient de tare, preţul vinului aici era de 5 dinari pentru o icé – 0,8 l, la vizita din decembrie 1726 a plăti un poltura – 1/2 crăiţari. Vinul se păstrează un an sau doi, iar recolta e influenţată de soi şi sol. Soiurile cultivate erau: Tokoj furmint, Bakator, struguri albi și de vin.  După obicei strugurii se culegeau în jurul sărbătorii de Sf. Mihail şi Gavril, strugurii se zdrobeau cu picioarele în căzi, apoi se presau în prese, boabele ce rămâneau în căzi se amestecau cu apă şi se obţinea lőre – băutură de slabă calitate. Culoarea vinului este alburie, după fierbere este galben –auriu. Butoaiele sunt de dimensiuni mari şi nu se afumă, ci se opăresc – din acest motiv vinurile nu rezistă, fiecare podgorean vindea repede vinul produs.

La Carei viile sunt poziţionate vizavi de oraş la 500 de paşi spre sud şi 100 de paşi de marea pădure, tot aici erau şi beciurile în care se păstra vinul. Aici plantarea de vie a început pe la 1697 cu 11- 12 ani înainte de semnarea Păcii de la Satu Mare 1711…“) Cultura viței de vie a lăsat urme adânci atât în cultura materială – bunuri, obiecte ce vorbesc despre oameni și ocupație, cât și în cultura spirituală, imaterială – obiceiuri specifice, folclor , antroponimie și toponimie. În toate colecțiile muzeelor etnografice se găsesc obiecte utilizate de viticultori. Unelte agricole specifice viticulturii, foarfeci de tuns, coșuri, prese de struguri, teascuri, butoaie, sărăoaie folosite la recoltare, la producerea vinului și păstrarea lui. Zonele viticole poartă până azi toponimele oficiale: Valea Vinului, Viile Satu Mare, Ardud Vii, Orașu Nou Vii, ori cele păstrate în mentalul colectiv: la vie, la hedi etc., toponimele vin cu informația clară vizavi de specificul ocupațional al spațiului denumit.

Nicolae Ghişan

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

Citește și...

ORDONANȚA MILITARĂ 4. Ce MĂSURI DURE au fost luate

Autoritățile instituie izolare la locul de muncă pentru personalul esențial din sistemul energetic și vor pune la dispoziție spații de cazare pentru personalul medical,...

RESPECT. UNICARM și Vasile Lucuț, o nouă DONAȚIE FABULOASĂ. 20.000 de euro pentru lupta împotriva COVID-19

Compania Unicarm din Satu Mare, în frunte cu patronul Vasile Lucuț, a făcut astăzi o nouă donație fabuloasă. În teledonul organizat astăzi de trustul...

DECESE. Autoritățile mai anunță DOI MORȚI infestați cu coronavirus. S-a ajuns la 42 de cazuri

Autoritățile au anunțat în această seară alte două decese la persoane infectate cu Coronavirus. Numărul decedaților bolnavi de COVID-19 a ajuns la 42 în...

DECIZIE. Toți ANGAJAȚII unui SPITAL din județ, TESTAȚI. Un pacient, declarat POZITIV COVID-19

Toți angajații Spitalului Municipal din Carei vor fi testați după ce un pacient internat aici a fost declarat pozitiv Covid-19. Primarul municipiului Carei le...

CFR introduce suplimentar 11 trenuri, dar SUSPENDĂ alte 100! Care este apelul companiei feroviere pe timp de CORONAVIRUS!

  Un număr de 11 trenuri au fost introduse suplimentar, cu circulaţie zilnică, pentru a veni în sprijinul navetiştilor şi a angajaţilor companiilor cu program...