VIDEO/FOTO. Danţu’ la ciuperca din Turţ. Cartea de vizită a oşenilor

Oricine se-ncumetă să păşească în fascinanta şi misterioasa Ţară a Oaşului nu va regreta niciodată, dar, mai ales, va avea posibilitatea să cunoască ospitalitatea tradiţională a oşenilor. În special, oaspeţii străini sau românii, care vin în Ţara Oaşului în excursie sau în concediu, rămân impresionaţi în momentul când gustă din pălinca de prune, de pere, de mere sau cireşe, din şunca, slănina, păinea de casă sau mălaiul copt în cuptor, cu ceapă sau usturoi şi, sigur, nu vor uita niciodată de ospitalitatea culinară a oşenilor.

Despre boace (sarmale) de post sau cu carne, n-are rost să mai vorbim că o să „ne plouă-n gură”. Apoi, mămăliga cu brânză de oaie, cu jumări şi cârnaţ de casă, cu lapte sau groştior (smântână) sunt câteva din specialităţile micului dejun, la oşeni. La toate acestea se adaugă căldura sufletească plină de veselie a oşenilor. Grupurile de ceteraşi şi danţurile oşeneşti sunt creaţiile autentice ale personalităţii acestor oameni luminaţi, „de aleasă omenie”, care trăiesc dintotdeauna pe meleagurile Ţării Oaşului. Inteligenţa lor nativă, dăruită de bunul Dumnezeu, depăşeşte de multe ori „oamenii şcoliţi” în zilele noastre democratice. Bunul simţ, corectitudinea, onoarea şi cinstea sunt doar câteva valori morale pe care oşenii le-au învăţat şi perpetuat „din tată-n fiu”.

Perpetuarea danţului oşenesc tradiţional de la Ciupercă

La Turţ a avut loc  un nou danţ oşenesc tradiţional la Ciupercă, duminică, 4 februarie, iniţiat de reprezentanţii Asociaţiei socio-culturale ŢARA OAŞULUI. La danţ au participat oşeni din Turţ şi din alte localităţi, de toate vârstele, iar tizeşul (organizatorul) a fost Vasile Lucuţ – prim-vicepreşedintele Asociaţiei ŢARA OAŞULUI. Conform tradiţiei creştineşti, toţi cei care au venit la Turţ, pentru a lua parte la danţul de la Ciupercă, au participat mai întâi la Sfânta Liturghie. După predică, demne de luat în seamă au fost şi cuvintele rostite de IOAN MOLNAR, preotul paroh al bisericii ortodoxe, cu hramul Sfinţii Arhangheli „MIHAIL ŞI GAVRIIL”: „ Dl. VASILE LUCUŢ, fiul al satului, vă invită pe toţi să luaţi parte la danţul oşenesc, care va avea loc la Ciuperca din Turţ. Mergeţi la acest danţ, dar nu ca spectatori, ci în calitate de oşeni adevăraţi, pentru a participa efectiv la danţul nostru strămoşesc”.

După ieşirea din biserică, toţi oşenii, împreună cu oaspeţii, s-au deplasat la Ciuperca din Centrul civic al Turţului. Acolo, formaţia Asociației socio-culturale ȚARA OAȘULUI, compusă din: IGNAT CHIRILĂ – la ceteră, GRIGORE BELBE – la zongoră și ţâpuritoarele: IRINA MAN, ALINA TITION și ANTONIA ZIMAN, i-a susţinut la danţ, vocal şi instrumental, pe oşenii veniţi la Ciupercă. Peste 200 de oşeni au asistat la reînvierea acestei tradiţii vechi şi mulţi dintre ei au dansat la fel ca-n vremurile de odinioară.

Rolul „tizeşului” în organizarea danţului de la Ciupercă

Vasile Lucuţ – prim-vicepreşedintele Asociaţiei socio-culturale Ţara Oaşului ne-a vorbit despre rolul „tizeşului” (oganizatorului) în pregătirea danţului oşenesc de la Ciupercă: “Tizeşul avea şi are îndatorirea de a arvoni (de a plăti o sumă de bani în avans – n.a.) ceteraşii şi zongoraşii pentru viitorul danţ de la ciupercă. Tot tizeşul se ocupa de strângerea banilor necesari pentru plata ceteraşilor, prepararea mâncărurilor tradiţionale, de pălincă şi vin. La anumite intervale de timp, dănţăuşii îşi mai întăreau puterile cu o gură de pălincă şi gustau din mâncărurile noastre tradiţionale: pâine coaptă în cuptor, slănină, brânză de oaie, ceapă, cârnaţi de casă, cozonac şi alte mâncăruri oşeneşti”. Trebuie să spunem că şi de această dată „tizeşul” Vasile Lucuţ a asigurat „cu cinste şi onoare” toate cele necesare, conform tradiţiei de altădată, pentru buna desfăşurare a danţului de la Ciuperca din Turţ.
Cum era altădată danţul la Ciupercă ? De la câteva bunicuţe din Turţ am aflat că era mare veselie pe vremea lor, în urmă cu vreo 50 de ani,  când participau la danţul de la Ciupercă. Nu era duminică în care să nu meargă la la danţ.

Veselia era nestăvilită deoarce uitau de greutăţile vieţii şi dansau până ce „asfinţea soarele”. De la alţi oşeni mai în vârstă am aflat că danţul la Ciupercă începea imediat după ieşirea din biserică. Până la Slujba Vecerniei, la Ciupercă dansau feciorii şi fetele. După slujba Vecerniei, la Ciupercă veneau „boresarii”, adică bărbaţii însuraţi şi femeile lor. Feciorii le făceau loc la danţ, iar acesta se sfârşea de multe ori după căderea întunericului.

Cine sunt „soboiţele” ?

La danţul de la Ciuperca din Turţ, construită de Asociaţia socio-culturală ŢARA OAŞULUI, au venit şi „soboiţele”. Ele sunt de fapt croitoresele, care confecţionează costumele populare tradiţionale oşeneşti, după modele mai vechi de 100 de ani sau după cele noi, din zilele noastre. După acţiunile culturale menite să reînvie tradiţiile populare oşeneşti, „soboiţele” au început să aibă foarte mult de lucru. Din ce în ce mai mulţi oşeni, chiar şi familii plecate la muncă în străinătate, tineri şi tinere, au comandat costume tradiţionale oşeneşti.

Praznicul de lăsatu’ secului, înainte de postul Sfintelor Paşti

Acest Praznic va avea loc duminică 18 februarie în Satu Mare. Informaţii în avanpremieră despre acest eveniment oşenesc  ne-a furnizat VASILE CIOCAN – preşedintele Asociaţiei ŢARA OAŞULUI: ”Praznicul de lăsatu’secului, înainte de postul Sfintelor Paşti, va avea loc în Satu Mare, pentru că Asociaţia ŢARA OAŞULUI a fost înfiinţată în Satu Mare. Evenimentul va debuta cu participarea tuturor oşenilor, care vor veni la acest Praznic din toate localităţile Ţării Oaşului, la Sfânta Liturghie de la Catedrala ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului” din Satu Mare. După ieşirea de la Sfânta Liturghie, oşenii se vor deplasa prin Centrul municipiului Satu Mare împreună cu formaţia Asociaţiei, în timp ce vor interpreta diverse ţâpurituri şi danţuri oşeneşti. După aceste momente oşeneşti, toţi cei prezenţi vor merge la restaurantul ESEDRA, unde va avea loc un program special gândit pentru Praznicul de lăsatu’ secului. Alte informaţii vă vom furniza la momentul potrivit prin intermediul presei”.

Mai multe despre danţul de la Ciuperca din Turţ, vă invităm să aflaţi urmărind emisiunea INCURSIUNE ÎN COTIDIAN, din ziua de vineri, 9 februarie, de la ora 20,45, iar duminică, 11 februarie, ora 13,00, din emisiunea VIAŢA LA ŢARĂ, difuzate pe postul de televiziune NORD VEST TV Satu Mare.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

Citește și...

ANUNȚ IMPORTANT. O ȘANSĂ UNICĂ de DEZVOLTARE oferită SĂTMĂRENILOR de FUTURESKILLS

Salut! Te invit la o provocare: ce ai făcut ultima dată pentru prima dată? Futureskills îți oferă șansa dezvoltării profesionale pe o piață a muncii...

PROGRES. Încă un VINDECAT la Satu Mare. Mai sunt doar cinci CAZURI ACTIVE în județ

Județul Satu Mare dă din nou semne de vindecare. După câteva săptămâni în care au fost confirmate mai multe cazuri de COVID-19, în ultima...

Ministrul Sănătății NU ia încă în calcul o nouă stare de urgență

Referitor la posibilitatea reintroducerii stării de urgenţă, el a afirmat că decizia se va lua în funcţie de rezultate evaluărilor privind cazurile de coronavirus,...

Un zombi legislativ; invităm în Parlament societatea civilă să reparăm haosul PNL

Preşedintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu, a declarat miercuri că proiectul de lege al Guvernului Orban privind carantinarea şi izolarea este “un alt zombi...

Copiii care fac sport de performanţă vor primi vouchere pentru echipamente

Ionuţ Stroe, Ministrul Tineretului şi Sportului, a vorbit marţi, într-o conferinţă de presă, despre Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică, lansat săptămâna trecută...