More


    Istoria localităţii Bătarci a cărei denumire vine de la numele pârâului ce trece prin centrul satului

    - Advertisement -

    Teritoriul actual al comunei Bătarci a fost locuit din timpurile străvechi. Vestigiile arheologice şi piesele de tezaur găsite în locul numit “Vălceaua Gâştii”din dealurile Bătarcelului amintesc ca pe aceste meleaguri au trecut şi alte populaţii.

    Atestarea documentară a satului sau moşiei Bătarci datează din anul 1378, din timpul lui Ludovic cel Mare (Nagy Layos) care, prin document împărătesc, a instalat pe voievozii Drag şi Ioan în posesiunea moşiilor din Bătarci.

    Numele comunei Bătarci provine de la numele văii sau pârâul ce trece prin centrul satului Bătarci “Valea Bătarciului” de unde Batharci – Bătarci.În vechime Bătarciul a aparţinut domeniului “Cetatea Nyolok” – cetatea casei împărăteşti din acele timpuri care în urma năvălirilor barbare a fost distrusă. Tămăşeni s-a înfiinţat tot în anul 1378 fiind unul din domeniile contelui Tamas de unde vine şi numele. În perioada înfiinţării celor 2 sate, Bătarci şi Tămăşeni, adică secolele XIV -XV, pe dealul ce desparte cele 2 sate „Cetăţuia” exista o cetate fortificată cu ziduri de piatră care domina comunicaţiile cu Halmeu – Bătarci – Tarna Mare – Seleus.

    Legenda spune ca în timpul năvălirilor barbare şi tătare din acea vreme contele Tamas şi sătenii din Tămăşeni s-au refugiat în cetate şi de acolo au opus o dârză rezistenţa năvălitorilor. Urme ale cetăţii se văd şi azi în vârful dealului cetăţuie „Varhegy”. Cel de-al treilea sat al comunei – Comlăuşa datează din anul 1574. În anumite perioade ale istoriei satul Comlăuşa a fost şi centru comunal, existând şi comuna Comlăuşa. Satul Şirlău a apărut în urmă cu aproximativ 190 ani adică prin anul 1816-1818 fiind un cătun cu câteva case. Dacă cele 3 sate Bătarci, Tămăşeni şi Comlăuşa s-au format pe şoseaua Halmeu – Tarna Mare, satul Şirlău s-a format la poalele dealului Halmieţii pe un drum ce lega odinioară aceste meleaguri.

    Tradiţia veche spune că întemeietor al Bătarciului ar fi Toma Lup din Berbeşti (Maramureş) care, fugind de autorităţile locale, s-a stabilit pe aceste locuri. În diplomele lui Ludovic cel Mare se vorbeşte de locuitorii vechi ai acestor aşezări cu numele de Toma, Ciorba, Sarca, Pop şi Racsan.În 1780 se amintesc patru centre mai mari: Turţ, Gherta Mică, Gherţa Mare şi Bătarci. Dacă în primele trei localităţi se vorbea limba română şi maghiară, în Bătarci se vorbea în acea vreme numai româneşte. Bătarci se spune ca a primit numele înca din timpul năvălirii tătarilor, respectiv “vad” unde bătărcenii i-au strâmtorat, bătut şi alungat pe tătari. Înca de la întemeierea lor în satele Bătarci, Comlauşa şi Şirlău limba vorbită a fost româna, iar în satul Tămăşeni maghiara. În veacul trecut tradiţia spune ca înte locuitorii satelor Tămăşeni şi Bătarci ar fi fost o mare bătalie cu furci, topoare şi coase. Sprijiniţi de autorităţi locuitorii din Tămăşeni ar fi câştigat şi pus stăpânire pe unele terenuri de lângă cetăţuie, respectiv Hat şi Făurişti.

     

    Nicolae Ghisan



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    spot_img
    spot_img