More


    Bucate tradiţionale pentru masa de Paşte

    - Advertisement -

    Nu există zonă a României în care venirea sărbătorii Paştilor să nu includă, pe lângă primenirea spirituală, şi o serie întreagă de pregătiri legate de masa tradiţională. În mod tradițional nu există masă de Paște fără miel, ouă, brânză și cozonac. Pentru că fiecare regiune are preparatele specifice, am încercat să conturăm o masă îmbelșugată cu gusturi aparte de peste tot.

    Ouăle roșii, simbol al Învierii

    Istoria spune că, atunci când a fost răstignit fiul ei, Maria a vrut să le dea paznicilor un coş cu ouă, dar aceştia au refuzat-o, batjocorindu- l şi mai mult pe Isus. Dezamăgită de atitudinea lor, și întristată, Maria a lăsat coșul cu ouă la baza crucii pe care era răstignit fiul ei. Sângele acestuia s-a prelins peste ouă, colorându-le în roșu. Se spune că atunci Hristos a şoptit că din acea zi toţi creştinii vor vopsi ouă roşii.

    Sacrificarea mielului simbolizează jertfa Mântuitorului

    În tradiţia creştin-ortodoxă, tăierea mielului de Paşte are conotație ritualică, simbolizând jertfa Mântuitorului care s-a lăsat răstignit pe cruce. Din carnea de miel se prepară friptură, ciorbă cu ierburi de primăvară și drob.

    Pasca este prăjitura tradițională de Paște, care ne apără de rele

    Pasca este o pâine rotundă și dulce, cu margini de aluat împletit, care este adusă de Paște la biserică pentru a fi sfințită. Se crede că va proteja familia de răutăți, pericole și boli. Inspirată din pasca evreiască (aluat nedospit fără umplutură), pasca ortodoxă este dulce și gustoasă. Se face din aluat de cozonac și se umple cu brânză și stafide, ciocolată sau diferite mirodenii și condimente. Alături de cozonac, ea e desertul tradițional pe masa de Paște.

     


    Drob de miel

    Ingrediente: măruntaiele (ficat, plămâni, splină și rinichi) unui miel de aproximativ 7-8 kilograme, 14 ouă, 3 legături de ceapă verde, 1 legătură de pătrunjel, 3 legături de mărar, 1 lingură de unt,  10 linguri de făină, 50 ml ulei, câte 1 lingură de sare și piper. Preparare: măruntaiele fierte și răcite se toacă mărunt, apoi se adaugă verdeața tocată, ceapa călită în ulei, 7 ouă bătute. Toate se amestecă împreună cu sarea, piperul și 2 linguri de făină. Se unge o tavă cu ulei sau cu unt și se tapetează cu restul de făină. Apoi se pune jumătate din amestecul de drob, iar deasupra restul ouălor, fierte și decojite, completând cu restul de drob. Totul se coace la cuptor, la foc potrivit, 45 de minute. Se poate mânca atât cald, cât și rece, tăiat felii. Drobul se poate coace în prapurul mielului. În Moldova se prepară Chigir, un drob fără ouă fierte în interior, învelit rotund, în prapure, de mărimea unor chiftele, care se prăjesc în ulei încins. În Dobrogea, la finalul fierberii măruntaielor se pune usturoi zdrobit în oală și frunze proaspete de busuioc, pentru a da drobului o aromă aparte.

     


    Ciorbă de miel bănățeană

    Ingrediente: 1 kg carne miel, 1 legătură zarzavaturi, 1 ceapă, 10 boabe de piper, boia dulce, 2 linguri de orez, 2 gălbenușuri, 2 linguri smântână, zeamă de lămâie, sare, pătrunjel verde tocat mărunt. Preparare: carnea se lasă să dea în clocot în 2 litri de apă, apoi se spumează, se adaugă zarzavaturile, pătrunjelul, piperul și sarea, apoi orezul. Se face separat un rântaș dintr-o lingură de grăsime și o lingură de făină – când acestea s-au rumenit se adaugă ceapa tocată și, la final, după ce ceapa a devenit sticloasă, boiaua și puțină apă. Rântașul se toarnă peste ciorbă și se lasă la fiert până ce carnea se desprinde de pe oase. Se lasă la răcit 10 – 15 minute, apoi se „drege” cu gălbenușurile amestecate cu zeamă de lămâie și smântână. Deasupra se pune pătrunjel tocat și se servește fierbinte.

     


    Miel umplut, din Maramureș

    Ingrediente: jumătate de miel, 1 kg măruntaie (de miel ), 300 g slănină, 15 căței de usturoi, o franzelă înmuiată în lapte, 2 cepe uscate, 2 legături de mărar, câte 4 legături de ceapă verde și usturoi verde, 2 linguri untură, 14 ouă crude, 6 ouă fierte tari, sare și piper. Preparare: Carnea spălată se lasă la zvântat o oră, timp în care se fierb măruntaiele, și, odată răcite, se dau prin mașina de tocat. Se adaugă ceapa și usturoiul verzi, pătrunjelul, mărarul tocat fin, pâinea înmuiată și stoarsă, sare și piper, plus cele 14 ouă crude. După ce s-a omogenizat compoziția se adaugă ouăle fierte tăiate cubulețe. Pielea de pe coastele jumătății de miel se separă ușor cu mâna printr-un orificiu. Acest „buzunar” se umple cu compoziția de mai sus. Spata și pulpa se împănează cu slănină și usturoi. Înainte de a se da la cuptor, se unge totul cu untură, apoi se coace o oră, la foc potrivit. Din când în când, se stropește peste tot cu zeama ce se scurge în tavă.Acest fel de mâncare se servește, rece sau cald, cu hrean ras amestecat cu smântână alături. O friptură delicioasă de miel se face cu carnea lăsată la marinat într-un baiț preparat din vin alb, ulei de măsline, usturoi verde, mentă, cimbru, toate tocate, puțin busuioc, foi de dafin, piper, sare și boia dulce. Amestecate toate acestea acoperă carnea de fript și se lasă la frigider câteva ore, înainte de prepararea propriu-zisă.

    Bucatele pascale şi vinul

    La români, bucatele tradiţionale sunt însoţite întotdeauna de un pahar de vin bun, iar cele specifice Paştilor nu fac excepţie, din acest punct de vedere. Totuşi, înainte de a cumpăra un vin, trebuie să vă gândiţi foarte bine la ce urmează să gătiţi, astfel încât vinul ales să se asorteze cu felul de mâncare preparat. Potrivit celebrului oenolog Valeriu D. Cotea, mielul fiert poate fi asociat cu un vin alb, sec sau demisec, iar fripturile de miel făcute la tavă sau la grătar se asociază foarte bine cu un pahar de vin roşu. În acelaşi timp, sarmalele merg foarte bine asociate cu vin roşu sau alb, în egală măsură.În ceea ce priveşte ouăle roşii, cozonacul şi pasca, acestea impun consumul unui vin cu totul deosebit. „Nu putem face cozonac în fiecare zi, facem doar la sărbători şi de aceea el trebuie însoţit şi de un vin special. Cel mai potrivit în acest caz este patriarhul vinurilor româneşti, vinul de Cotnari, prin care aduci o mulţumire cerului pentru viaţa pe care ai trăit-o. Mai poate fi asociată şi o Busuioacă de Moldova sau de Bohotin, pentru că dulcele cere ceva dulce, iar aceste vinuri sunt bogate în zahăr şi nu numai că au un grad alcoolic moderat, dar pot fi acceptate nu numai pentru sete, ci şi ca hrană“, a explicat prof. univ. dr. Valeriu D. Cotea.

    Nicolae Ghişan



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    spot_img
    spot_img