More


    Biserica Romano-Catolică „Sf. Iosif de Calasanz” din Carei, una dintre cele mai splendide bijuterii arhitecturale baroce din Transilvania

    =

    Deși despre localitatea „Karul” sau „Villa Karul”, cum era numit Careiul în Evul Mediu, avem atestări documentare din secolul al XIV –lea, despre biserica romano –catolică avem documente foarte puține. Astfel în anul 1332 „sacerdos Paulus” din villa Karul a plătit 6 groşi ca şi contribuţie la decimale papale. La început biserica a fost condusă de către abatele călugărilor benedictini din Căpleni.

    În perioada medievală, biserica localității Carei era închinată Tuturor Sfinţilor, iar protestanţii au preluat biserica în cursul secolului al XVI-lea, dar contele Alexandru Károlyi (1668–1743) a redat-o catolicilor în anul 1723. În schimb, s-a construit o biserică nouă pentru comunitatea protestantă din oraş, iar tot în acel an, Alexandru Károlyi a adus în oraş ordinul piariştilor, construind pentru călugări o mănăstire şi o şcoală, care a început să funcţioneze în anul 1727.


    După un desen din secolul al XVIII-lea, reiese că biserica păstra încă forma medievală asemănătoare altor edificii cunoscute ale zonei din secolul al XV-lea: sanctuar poligonal alungit, contraforturi, turn alipit faţadei vestice. Turnul avea în acea perioadă o coroană în formă de bulb de ceapă, în stil baroc. Construirea noii biserici în stil baroc a fost începută de Antal Károlyi (1732–1791) din recunoştinţă pentru naşterea fiului său, Iosif. Construcţia a avut loc în perioada anilor 1769–1791, cu mici întreruperi, iar planul bisericii a fost realizat de către arhitectul familiei, Jopsef Bitthauser. În Historia Domus se menţionează în legătură cu construcţia acestei biserici şi numele lui Franz Siebel, probabil realizatorul planului. Navei de plan rectangular, cu colţurile rotunjite, i-a fost adăugat un sanctuar mai îngust, încheiat cu o absidă semicirculară şi un hol de aceleaşi dimensiuni în dreptul uşii de intrare, iar de o parte şi de cealaltă a sanctuarului, au fost construite două sacristii, având câte un oratoriu în partea superioară. Corul este susţinut de piloni situaţi în holul dinspre vest şi prevăzut cu o balustradă arcuită. Accesul în cor se face din exterior, prin două scări separate alipite turnului, de o parte şi de alta a acestuia.

    În interior, orientarea mobilierului liturgic este fie centrală, fie longitudinală. Peretele interior al bisericii, divizat cu ajutorul pilaştrilor, este prevăzut cu nişe de mărime variabilă, conţinând icoane realizate de maestrul vienez Johann Ignatz Cymbal. Şase dintre cele opt altare secundare ale edificiului de cult sunt realizate în stil baroc, care, de la stânga la dreapta bisericii, sunt închinate lui Sf. Andrei de Avellino, Sf. Iosif, Sf. Anton de Padova, Sf. Ioan Nepomuk, Sf. Treime şi Sf. Fecioare alături de cei trei Sfinţi Regi ai Ungariei.


    Altarul principal sculptat în marmură este creaţia sculptorului careian Gui Demeter, în anul 1988. Tabloul altarului îl reprezinta pe Sfântul Iosif de Calasantz, care în 1926 a fost restaurat de către Hosszu Márton şi pictorul careian Ujházi Sándor. Tablourile din biserică sunt pictate în anul 1780 de către artistul vienez Johan Czimbel, iar biserica este considerată monument istoric de arhitectură.

    Nicolae Ghişan



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    spot_img
    spot_img