Aşa consider eu cartea “Comunicarea verbală şi nonverbală” – la serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor, carte ieşită de sub tiparul Editurii “Someşul” în 31 mai 2018, semnată de dr. Ionel Torja.
S-ar părea că această carte are un stil didacticist pronunţat, dar… nici pe departe! Cartea este rezultatul unei munci de ani de zile la un serviciu de stare civilă, pe care autorul îl conduce cu ştiinţa lucrului bine învăţat, cu conştiinţa de sine, cu exemplul personal, cu buna colaborare cu un colectiv sau echipă de excepţie care ştiu bine ce înseamnă “Comunicarea”. Vă întrebaţi, desigur, atunci pentru cine a scris o carte de 315 pagini, dacă echipa lucrează întocmai legilor impuse chiar de prezenta carte?
A scris-o, fiind utilă nu numai în Satu Mare, ci în toate serviciile similare din ţară. Desigur, autorul Ionel Torja trebuia să fie la lansarea cărţii în cetatea de ştiinţă a Iaşiului, dar… condiţile existente “de mutare a sediului” tocmai la etajul IV al Magazinului “Someşul” nu i-au permis să lipsească.
Oricum, autorul aduce mulţumiri familiei, care de-a lungul timpului, a fost alături de el şi l-a sprijinit în toate încercările. Succesele l-au însoţit pretutindeni tocmai pentru că acest om a căutat armonia, liniştea, ataşamentul faţă de semeni, fiind înzestrat cu darul de a fi serviabil, prompt, abil, inteligent şi cu mult bun simţ. Sunt acestea trăsăturile pe care trebuie să le deţină orice angajat în sectorul public şi mai ales într-o instituţie aleasă cum este o primărie de municipiu. M-aş bucura să fie aşa şi… cred că aşa este!
Cunosc oameni minunaţi în primărie, eu fiind consilier local timp de 12 ani.
Îl cunosc bine pe actualul primar cu care am colaborat excepţional în anii de consilier şi-l felicit pentru tot ce realizează acum în acest oraş! Numai un răuvoitor spune că nu se face nimic, dar, pe unde mergi este un şantier, văzându-se realizări chiar frumoase. Într-o emisiune specială vom aborda această temă.
Cartea este compartimentată pe 5 capitole mari, fiecare cu mai multe subcapitole, toate atât de necesare stabilirii legalităţii în acest sector important şi a modului de a se trata orice problemă ivită a oricărui cetăţean. De fapt, acest lucru este necesar pentru că, acolo, la acest serviciu, se rezolvă cele mai multe cereri ale cetăţenilor, cereri rezolvate de numai 16-18 persoane. Felicitări!
Dacă am compara câte cereri sunt rezolvate în acelaşi timp de numărul imens de salariaţi din primărie, am putea felicita, fără ezitare, acest serviciu numit scurt “Stare civilă”. Pornind de la definirea comunicării, ajungem uşor la ceea ce înseamnă identitate, imagine, importanţa ei în aceste servicii de evidenţă.
Sigur, comunicarea îşi are formele ei, şi etapele acestui proces, având în vedere cel care comunică (emiţătorul) şi cel care asimilează (receptorul). Aceasta este bilaterală şi are etape specifice, canale de transmitere, pricinpii şi forme. Oricum, comunicarea verbală o foloseşte, vrând-nevrând, orice mic conducător şi mai ales cei din vârf. Mulţi cred că ceea ce fac ei, de la alocuţiune, intervenţie, explicaţie, dialog etc., formează un “discurs” ! Aiurea! Discursul – expresie de care uzează mulţi “şefi” îşi are nişte legi cu totul aparte! Atenţie! Să nu mai vorbim de ţinută, de mimică sau gesturi, de intonaţie, de felul de a vorbi, de cunoaşterea termenilor folosiţi sau citiţi… de cultura generală!
Multe din acestea aparţin comunicării nonverbale. Mulţi nu ştiu ce înseamnă zâmbetul în faţa unui public, nu-şi pot controla emoţiile etc. Sunt lucruri care trebuie ştiute şi se învaţă treptat făcând şcoală serioasă. Iată de ce apreciez această apariţie editorială şi pe autorul ei.
Teodor Curpaş