Incursiune în zonele etnofolclorice ale județului Satu Mare



În aceste zone se găsesc aspecte caracteristice culturii, artei şi civilizaţiei populare româneşti, maghiare şi germane, cu trăsături specifice, dar şi de influenţă reciprocă.

Țara Oașului
Păstrători ai unor valori etno-culturale autentice, oşenii au reuşit să transmită din generaţie în generaţie ceea ce are mai de preţ un popor: limba, portul şi datinile strămoşeşti.

Ţara Oaşului a devenit celebră prin portul popular, prin arta, muzica şi dansul specific oşenesc, care se desfăşoară privirilor în special cu ocazia unor evenimente deosebite: nunţi, hore, şezători, sâmbre, lăutul torturilor şi alte sărbători. Portul oşenesc se distinge prin originalitate, colorit şi ornamentaţii.

Nelipsite oşanului sunt clopul împodobit cu mărgele sau pene şi straiţa ornamentată într-o policromie deosebită cu motive geometrice sau vegetale. Pantalonii largi de vară sau cioarecii strâmţi şi gubele miţoase, negre sau albe, purtate iarna, se păstrează din vremea dacilor.


Portul femeiesc este caracterizat prin aceeaşi prospeţime, vioiciune şi originalitate: cămaşa viu colorată este lucrată în ornamente geometrice sau florale, iar şorţul înflorat, de obicei pe fond galben sau roşu. Deosebite sunt împletitura şi cununa de mărgele purtate de mirese.

Casa oşenească străveche este construită din lemn, cu acoperiş de şindrilă sau paie, înalt şi ţuguiat cu “tărnaţul” (pridvorul) sprijinit pe “suliţi” şi cu “vraniţa” (poarta mare de la curte) sculptată artistic în lemn de stejar.

De mare valoare artistică este ceramica de Vama, ornamentată cu motive geometrice, zoomorfe, antropomorfe într-o cromatică dominată de brun închis, negru, verde sau roşu.


Ţara Oaşului şi-a câştigat faima şi prin tradiţiile şi obiceiurile străvechi. Dansurile oşeneşti “Roata” şi “Miresele” animate de ritmul sacadat al “ceterii” (viorii), de “ţipurituri” (strigături) şi bătăi din palme, sunt inconfundabile.

Cea mai mare serbare câmpenească a oşenilor este “Sâmbra oilor”, legată de ocupaţia tradiţională a păstoritului, serbare ce se desfăşoară anual în luna mai şi simbolizează venirea primăverii şi ieşirea oilor la păscut. După “măsuratul laptelui”, începe ospăţul cu bunătăţi, “boace” şi ţuică de prune, după care se cântă şi se dansează.

Zona Codrului
A doua zonă etnografică, Codru, îşi are denumirea de la pădurile de fag şi de stejar existente aici până spre sfârşitul secolului trecut. Creaţia materială şi spirituală a acestei zone se face remarcată îndeosebi prin arhitectura populară. Aici întâlnim originale şuri de dimensiuni monumentale, cu porţi decorate prin traforaj în relief cu elemente geometrice, florale, zoomorfe şi antropomorfe şi, mai ales, renumitele biserici din lemn de la Corund, Soconzel, Stâna şi Bolda, datând din secolul XVIII .Dintre dansurile specifice acestei zone remarcabile sunt “Românescul”, “Codrenescul”, “Scuturatul”, “Ardeleana” şi “Bătrânescul”, dansuri dificile şi spectaculoase.


Elementele etnografice specifice se fac cunoscute prin “Festivalul anual al folclorului codrenesc”, care are loc la sfârşitul lunii august, într-un pitoresc decor natural din pădurea Oţeloaia.

Câmpia Someşană
A treia zonă etnografică, care cuprinde cea mai mare parte a judeţului, respectiv centrul şi nord-vestul acestuia este Câmpia Someşană. Datorită influenţelor din mediul urban, tradiţiile specifice acestei zone s-au pierdut treptat, păstrându-se în unele sate câteva elemente de arhitectură, folclor şi port popular, specifice.


Portul maghiar, confecţionat din pânză de cânepă, se face remarcat prin pantalonii şi fustele plisate, iar cel german (şvăbesc), confecţionat în întregime din pânză ţesută industrial, prin sobrietatea culorilor.

Dansurile specifice acestei zone sunt “Ardelenele”, precum şi diferite variante de “csárdás” cum sunt: “Bagosi forgós” (Învârtita de la Boghiş), “Legényes” (Bătrânesc) şi “Leányos” (Joc de fete). Cât priveşte dansul german, acesta se întâlneşte sub forma “Landler” şi “Polka”.

Nicolae Ghişan





ULTIMELE ȘTIRI

Sport și nu numai…: Rabdă și taci!

Cum se spune corect „taci măi sau touch me”? E chestie de vârstă. De la zero la șapte ani și peste 75 de ani...

Lista de candidați ai UDMR Satu Mare pentru Parlamentul României a fost validată vineri de conducerea centrală a organizației.

Cei 11 candidați au experiență profesională vastă, iar anii petrecuți înadministrația publică locală și centrală i-au ajutat să găsească soluții la problemele sătmărenilor, iar...

Mulţumim, Nelu Donca! Bun venit, Mircea Bolba!

”Atacant pur-sânge și antrenor care și-a respectat mereu profesia, Mircea Bolba este una din cele mai mari personalități pe care le-a dat fotbalul sătmărean...

Tu cum alegi oferta de pariuri live? Iată cât de importantă este interfața platformei!

În ce moment crezi că emoțiile pariorilor ating cote maxime: înainte de începerea partidei sau pe durata acesteia? Dacă ai ales a doua variantă,...

Latest Posts

Sport și nu numai…: Rabdă și taci!

Cum se spune corect „taci măi sau touch me”? E chestie de vârstă. De la zero la șapte ani și peste 75 de ani...

Lista de candidați ai UDMR Satu Mare pentru Parlamentul României a fost validată vineri de conducerea centrală a organizației.

Cei 11 candidați au experiență profesională vastă, iar anii petrecuți înadministrația publică locală și centrală i-au ajutat să găsească soluții la problemele sătmărenilor, iar...

Mulţumim, Nelu Donca! Bun venit, Mircea Bolba!

”Atacant pur-sânge și antrenor care și-a respectat mereu profesia, Mircea Bolba este una din cele mai mari personalități pe care le-a dat fotbalul sătmărean...

Tu cum alegi oferta de pariuri live? Iată cât de importantă este interfața platformei!

În ce moment crezi că emoțiile pariorilor ating cote maxime: înainte de începerea partidei sau pe durata acesteia? Dacă ai ales a doua variantă,...




Centre Humanes Business