Istoricul comunei Căuaş. Prima atestare documentară o găsim în urmă cu opt secole

Comuna Căuaş este situată între Carei şi Tăşnad, pe DN1F, pe malul râului Ier. Centrul comunei se afă la o distanţă de 51 km de Satu Mare, 15 km de Carei şi 9 km de Tăşnad. În ciuda numărului mare de localităţi componente, comuna Căuaş nu se distinge prin densitatea populaţiei sale. Motivul constă în faptul că în patru din cele şase sate incluse în această unitate administrativă, numărul locuitorilor este mai mic de 200, iar gradul de îmbătrânire a populaţiei este şi el unul foarte ridicat.

Prima atestare documentară a Căuaşului datează din anul 1215, din Registrul de la Oradea. Sunt consemnate în acest an două procese de judecată în care locuitori ai Căuaşului (în document menţionat în forma Cayhas, Kahas, Rahas), sunt acuzaţi de furt. Învinuiţii au fost trimişi la judecata divină, care se manifesta prin prezenţa sau absenţa urmelor de arsură de pe mâinile celor siliţi să poarte fierul înroşit în foc. După o absenţă de mai bine de 150 de ani, satul reapare în sursele documentare, de această dată ca obiect al donaţiei regale pentru Nicolae, fiul lui Gheorghe din Căuaş (Kávási). Începând cu acest moment, satul ca un întreg şi mai târziu părţi ale acestuia apar mereu în documente ca proprietate a acestei familii. Averea familiei s-a redus însă de-a lungul timpului.


Încă din secolul al XV-lea, alături de aceştia sunt menţionaţi şi alţi nobili proprietari ai Căuaşului, dintre care cei mai importanţi sunt familia Szántai-Becski. Iniţial, aceştia profită oarecum de o situaţie financiară mai slabă a nobililor Kávási, care dau în zălog o parte a satului în anul 1466. Probabil pentru că posesorii iniţiali nu reuşesc să-şi răscumpere zălogul, familia Szántai-Becski ajunge proprietară stabilă a unei părţi din sat, întregită ulterior de moşiile obţinute prin cumpărare. După secolul al XVI-lea însă, nobilii Szántai-Becski nu mai apar printre posesorii Căuaşului. În 1543, familia Károlyi este şi ea menţionată printre proprietarii de sesii iobăgeşti din Căuaş, însă modul în care aceasta a ajuns să deţină moşie în sat rămâne deocamdată necunoscut. În 1588, posesia familiei Károlyi la Căuaş este întărită şi de principele Transilvaniei, Sigismund Báthori. În evul mediu, Căuaşul nu era un sat foarte bogat. Acest lucru reiese din impozitul plătit cămării regale în anul 1475, care însuma 5 florini şi 1 denar, în timp ce, de la Mecenţiu, cămara încasa în acelaşi an o sumă triplă.


La sfârşitul secolului al XVII-lea, mai multe atacuri şi expediţii de jaf pustiesc satul. Cea mai marcantă este una dintre invaziile tătarilor, desfăşurată înainte de 1682. În timpul atacului, unul dintre membrii familiei Kávási, numit Iov, este capturat de atacatori şi jupuit de viu în faţa bisericii reformate. Locuitorii care scapă cu viaţă părăsesc satul, care devine pustiu până la începutul secolului al XVIII-lea. Dintr-o statistică realizată în anul 1720 reiese că în acea perioadă în sat trăiau un nobil, 20 de iobagi, şapte jeleri şi opt armalişti. Din cele 36 de familii din sat, 27 erau de etnie maghiară, iar nouă de etnie română. Numărul total al locuitorilor era destul de mare, ridicându-se la 324 de persoane. În perioada premodernă, cel mai important proprietar al satului era familia Vay. Aceasta dispunea iniţial de o mică moşie în zonă, însă în anul 1779 obţine prin arendă şi partea Căuaşului inclusă anterior în domeniul Tăşnad. Alături de nobilii Vay, între proprietarii satului Căuaş se numără, la sfârşitul secolului al XVIII-lea, o mulţime de alţi moşieri cu posesiuni mai reduse. Până în perioada contemporană, pe tot parcursul istoriei sale, Căuaşul a făcut parte din comitatul Solnocu de Mijloc, respectiv judeţul Sălaj în perioada interbelică. După reforma administrativă din anul 1968, satul a fost inclus în judeţul Satu Mare, ca centru al comunei cu acelaşi nume. Despre existenţa şcolii primele date documentare le avem din secolul al XIX-lea. În acea perioadă existau la Căuaş două instituţii de învăţământ, una confesională greco-catolică şi una de stat, fondată în 1896. Ambele dispuneau de câte o clădire pentru desfăşurarea activităţii.


Populaţia românească din Căuaş îmbrăţişează relativ târziu Unirea cu Biserica Romei. Conform unei însemnări de pe o veche carte de cult, în anul 1768 biserica era încă ortodoxă. În acea perioadă, comunitatea utiliza un edificiu de cult din lemn. Biserica ortodoxă actuală, dedicată Naşterii Sf. Fecioare a fost construită între anii 1878–1882.

Comuna Căuaş este cunoscută ca una din zonele cu descoperiri arheologice deosebite. Pe teritoriile localităţilor Ghenci şi Căuaş s-au realizat cercetări intense de suprafaţă şi au fost întreprinse mai multe săpături arheologice. Descoperiri interesante au fost realizate însă şi în hotarele localităţilor Hotoan, Ady Endre şi Răduleşti, dar, din cauza suprafeţelor mari de păşune, cercetarea de suprafaţă este îngreunată. Multe vestigii arheologice descoperite accidental au fost semnalate de locuitorii comunei, piesele fiind donate muzeelor din Carei şi Satu Mare. Cele mai vechi urme de locuire datează încă din epoca pietrei şlefuite (neolitic).
Sursa: muzeumsm.ro

Nicolae Ghişan

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

Citește și...

Dăncilă: Sper ca noul Guvern să ducă mai departe proiectele destinate salvării oamenilor

Premierul demis Viorica Dăncilă şi-a exprimat speranţa, miercuri, ca noul noul Guvern să ducă mai departe proiectele destinate salvării oamenilor, adăugând că, în perioada...

Fifor: Iohannis va trebui să vină cu altă propunere după ce Orban va fi respins de Parlament

Senatorul Mihai Fifor, secretar general al PSD, susţine că preşedintele Klaus Iohannis va trebui să vină cu altă propunere de premier în cazul în...

Dăncilă: Am fi de acord cu o unire cu Pro România, dar fără Victor Ponta

Preşedintele PSD, Viorica Dăncilă, a declarat că social-democraţii ar fi de acord cu o unire cu Pro România, dar fără liderul acestei formaţiuni politice,...

Eu nu am nicio doctrină şi de aceea am îndrăznit să candidez la prezidenţiale

Candidatul independent la alegerile prezidenţiale, Mircea Diaconu, a declarat, miercuri, cu ocazia unei întâlniri cu alegătorii la Vaslui, că este cu adevărat independent, deşi...

Un nou concurs reușit pentru Loga Dance School

Loga Dance School a participat sâmbătă 12 Octombrie 2019 la Cupa Maramuresului, concurs zonal organizat la Baia Sprie, unde au participat aproximativ 200 de...