More


    Legătura dintre marele voievod Mihai Vitezul şi localitatea Moftin. Motivul pentru care domnitorul a ales să-şi aşeze tabăra aici

    =

    Localitatea Moftin este strâns legată, din punct de vedere istoric, de numele marelui voievod Mihai Viteazu în sensul că la începutul lunii iulie 1601, Mihai Viteazu îşi schimbă tabăra militară de la Debreţin, trece prin Carei, apoi se aşează la Moftin pe malul stâng al râului Crasna.

    Se pun mai multe întrebări. În primul rând de ce a fost aleasă localitatea Moftin ca loc de tabără militară? În al doilea rând despre care Moftin e vorba? (pentru că au fost două localităţi cu acelaşi nume), una aşezată pe malul drept al râului Crasna şi alta, care, din cauza deselor inundaţii s-a mutat pe malul stâng al râului Crasna. În al treilea rând la Moftin au staţionat în tabără armatele lui Mihai Viteazu şi Basta György?

    Pe baza documentelor publicate până acum, s-a ajuns la concluzia certă-ştiinţifică, că la Moftin, pe vatra actuală a localităţii Moftinu Mic şi pe două movile învecinate pe drumul de legătură cu Sânmiclăuş, a staţionat numai oastea lui Mihai Viteazu, iar oastea lui Basta György a avut tabăra la Satu Mare.

    Un alt argument foarte important este şi acela că Mihai Viteazu a preferat să-şi stabilească tabăra militară la Moftin pe malul stâng al râului Crasna, care în acea perioadă avea mai multe braţe, greu de trecut, iar podurile erau foarte răzleţe.

    De asemenea, tabăra militară de la Moftin nu a fost aleasă întâmplător. În primul rând tabăra se afla între două cetăţi puternice: Satu Mare şi Carei. În al doilea rând, tabăra era înconjurată de o imensă întindere de apă, cu grinduri mişcătoare. În al treilea rând terenul mlăştinos semăna foarte mult cu cel de la Călugăreni. În al patrulea rând tabăra militară avea în vecinătatea sa lacul Ecsed cu o suprafaţă de 450 Kmp. Acel lac era în contact direct cu râurile Crasna, Ier şi Someş. În timpul ploios sau primăvara când se topeau zăpezile, făceau masă comună realizând un luciu foarte mare de apă. În al cincilea rând, trestia şi papura înaltă până la trei metrii, precum şi vegetaţia de arin, răchită, plopul pitic, salcâmul dominau acest teritoriu, iar împreună cu lăstărişul împletit cu volbură erau obstacole de netrecut nici cu bărci şi nici pedestru.

    La începutul lunii iulie 1601, în tabăra militară a lui Mihai Viteazu de la Moftin se aflau peste 16.000 de oameni, din care 8.000 erau călăreţi. În tabăra lui Basta György de la Satu Mare erau 8.500 de ostaşi. În oastea lui Mihai Viteazu în perioada celor aproape 30 de zile, au mai fost primiţi ca soldaţii lefegii peste 1.000 de persoane, marea lor majoritate din Ţara Oaşului.

    În ziua de 31 iulie 1601, a sosit în tabăra de la Moftin şi 2.000 de silezieni conduşi de generalul Rothal. De remarcat că Mihai Viteazu din tabăra de la Moftin s-a deplasat de mai multe ori în cetăţile din Carei şi Satu Mare, pentru a definitiva strategia de eliberare a Ardealului.

    Din tabăra militară de la Moftin, Mihai Viteazu a trimis mai multe scrisori Împăratului Rudolf al II-lea, prin care îi cerea fonduri pentru întreţinerea armatei. La 14 iulie 1601, oastea lui Bathory Sigismund şi-a stabilit tabăra în localitatea Tăşnad, aşezată pe un loc mai înalt pentru a se apăra de inundaţii. Apoi, încet, încet s-a apropiat de tabăra lui Mihai de la Moftin până în localitatea Sânmiclăuş la o distanţă de 3-4 km. În aceste condiţii, aproape în fiecare zi aveau loc ambuscade între cercetaşii celor două armate.

    La 30 iulie 1601, oastea lui Bathory Sigismund se punea în mişcare spre Zalău. La 1 august 1601, pe baza înţelegerilor dintre Mihai Viteazu şi generalul Basta György la care a consimţit şi generalul Rothmel, se pun şi ei în mişcare pentru a surprinde oastea lui Bathory Sigismund. Ei s-au deplasat pe traseul: Sânmiclăuş, Istrăv, Ghirolt, Mihăieni, Acâş, Unimăt, Supurul De Jos, Supurul De Sus. În noaptea din 1 spre 2 august poposesc în localitatea Bobota. Acest traseu este menţionat de Nicolae Farcas De Herina, într-o scrisoare adresată judelui primar al Bistriţei în care se arăta: “În 2 august Mihai Viteazu a părăsit Supurul de Sus, iar Bathory Sigismund se afla cu oastea sa la Vârşolţ”.

    Armatele reunite a lui Mihai Viteazu, generalului Basta György şi a generalului Rathmel, au înaintat pe valea râului Crasna, apoi pe valea râului Zalău, pe direcţia Sălăjeni, Bocşa, Borla, Guruslău, poposind în noaptea de 3-4 august în pădurea de la Sărmăşag şi Guruslău. În acelaşi timp oastea lui Bathory Sigismund s-a deplasat şi ea de la Vârşolţ spre Guruslău.
    Lupta decisivă de la Guruslău a început în dimineaţa zilei de 3 august 1601. Aici s-au confruntat două armate cu efective diferite şi anume: cea a lui Bathory Sigismund a cărui număr depăşea 40.000 de oşteni cu 45 de tunuri şi cealaltă cu un efectiv de peste 25.000 de oşteni şi 38 de tunuri.

    Şi de această dată s-au demonstrat înaltele calităţi de comandant şi strateg militar a lui Mihai Viteazu, care a spulberat armata lui Bathory Sigismund.

    După strălucita victorie de la Guruslău, armata lui Mihai Viteazu şi cea a generalului Basta György se despart. Armata generalului Rothmel îl urmează pe Mihai Viteazu.

    Din localitatea Guruslău, Mihai Viteazu trimite două scrisori: una Împăratului Rudolf al II-lea, iar cealaltă Arhiducelui MATHIAS, prin care le vesteşte despre strălucita victorie. “În această mare bătălie – scria Mihai Vitezu, au fost ucişi peste 11.000 de duşmani, iar dintre ostaşii mei au pierit 2.000. Am capturat 166 de steaguri, 48 de tunuri, 2.000 de căruţe cu muniţie, tezaurul armatei, cai şi vite precum şi alte efecte militare”. În zilele de 5-6 august 1601, Mihai Viteazu şi-a stabilit tabăra lângă Zalău, iar armata lui Basta György s-a îndreptat prin Şimleu la Cluj.

    În ziua de 7 august, oştirea lui Mihai Viteazu trece prin poarta Meseşului, cu gândul statornic de a se opri la Alba Iulia. La Cluj, Mihai Viteazu poposeşte cinci zile, oastea sa se stabileşte în tabără pe malul râului Someş. În acea perioadă s-a dus la Turnul Croitorilor, pentru a cinsti memoria eroului căpitan Baba Novac, pe care nobilimea ungurească după ce l-a ars pe rug, rămăşiţele pământeşti au fost trase în ţepi, în Piaţa Centrală din Cluj. Tot la Cluj, Mihai Viteazu primeşte delegaţiile de boieri din Ţara Românească şi Moldova, care, îl anunţă că a fost ales din nou Domn.

    În ziua de 16 august 1601, Mihai Viteazu se deplasează cu oastea sa la Turda, iar pe câmpia din apropiere îşi stabileşte tabăra militară. Tocmai când gloria lui Mihai Viteazu strălucea din nou, în dimineaţa zilei de 19 august, a fost asasinat mişeleşte din ordinul Împăratului Rudolf al II-lea prin criminalul Basta György, punând capăt unei vieţi remarcabile al epocii sale, mare în gând şi în faptă, viteaz şi luptător neînfricat pentru neamul său românesc.

    Sursa:dacoromania-alba.ro/nr28/mihai_viteazu.html

    Nicolae Ghişan



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    spot_img
    spot_img