More


    Teodor Curpaș. A PLECAT RĂMÂNÂND DE UNDE A PLECAT!

    =

    Din Satul cel Mare, unde a trăit, căutând eternitățile. Din Beiușul adolescenței, spațiul sfințitor de personalități culturale, unde între zidurile “Școalei” episcopului Samuil Vulcan a dobândit cunoaștere și iubire.

    Din hotarul “Oameni și Fapte” pe care l-a descoperit și i-a așezat în paginile cărților sale, întru semănatul cel rodnic. Din “Marea minune a lumii, “Muzeul sufletelor”, “Povara dorului” ori “Ceasul de dor”… din toate volumele sale de poezie și proză, prin care a trimis oamenilor “Strigătul inimii” sale.

    Din sufletul colectiv al colegilor și al prietenilor, la picioarele cărora a întins covorul roșu al sentimentelor, sfaturilor, aprecierilor sale.

    CE A RĂMAS… RĂMÂNÂND?
    A rămas un model în tiparul căruia, ne cere să încercăm complementarităților:

    1. Moderul pereginului prin viețile semenilor pentru a trăi împreună faptele acestora, transmițându-le la rândul nostru, în agora vieții sociale (volumul “Oameni și fapte”).

    2. Modelul dobândirii meritului faptelor omenești, pentru care ni se cere, conform moralei creștine:

    – “Să fim în viața aceasta”. Teodor Curpaș a fost componenta vie mereu funcțională în metabolismul vieții publice.

    – “Să fim în statutul grației sfințitoare”. În relația cu Dumnezeu, cu biserica, Teodor Curpaș a trăit în harul sfinților, oferind pentru alții harurile actuale.

    – Se cere ca “fapta să fie bună” și “meritorie”.

    Teodor Curpaș a fost întotdeauna stăpânul faptelor sale, multe dintre ele pășite peste granițele obișnuitului, devenind meritorii.

    UNDE A PLECAT?
    Teodor Curpaș nu a plecat în moarte, deoarece pentru el această plecare nu este “o cufundare în nimic”. Dacă am crede asta ar însemna să insultăm “inima omului” Teodor Curpaș.

    Pentru Teodor Curpaș cuvintele fericitului episcop martir Ioan Suciu sunt absolut veridice: “Viața prezentă este o unealtă prin care pregătim fericirea în viața viitoare”.

    Să nu-l căutăm pe Teodor Curpaș în moarte, să-l căutăm în aminitirile noastre bune pentru a-i conferi “nemurirea (care) este rezultatul omului” (M. Eminescu). Bunul Dumnezeu să-l odihnească în pace în ceata drepților!

    Foștii colegi de liceu din Beiuș, prin prietenul Ionel Bondor și prof. Ioan Dărăbăneanu



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    spot_img
    spot_img