Cum a fost reflectată Marea Unire de la 1918 de către presa maghiară sătmăreană



Anul 1916 a reprezentat anul în care România a decis să intre în Război de partea Antantei, urmărind așadar obiectivul de unificare națională, punând un mare accent pe soarta Ardealului. Cei doi ani de război și-au pus amprenta și pe viața politico-economică românească. Ei au reprezentat o perioadă grea pentru România, perioadă în care ideea de Mare Unire națională părea sumbră din cauza evoluției războiului, dar cert este că roata istoriei s-a învârtit în favoarea Antantei care în anul 1918 a ieșit învingătoare datorită intrării de partea sa a Statelor Unite ale Americii.

Articolul nostru nu și-a propus să prezinte evenimentele Primului Război Mondial, dar a fost important să facem o scurtă introducere referitoare la evenimentele acestuia, înainte să trecem în revistă evenimentele locale, regionale și desigur să analizăm presa locală maghiară sătmăreană din perioada Marii Uniri. Anul 1918 a marcat începutul șocurilor istorice pentru minoritatea maghiară din Ardeal, care a încheiat Războiul Mondial de partea învinsă, știind că din această înfrângere vor rezulta și consecințe devastatoare, printre care și destrămarea monarhiei dualiste austro-ungare care domina regiunea Europei Centrale atât din punct de vedere militar, cât și economic. După război acest mare actor geopolitic a dispărut de pe harta politică.

În continuare ne vom concentra strict în a prezenta presa scrisă care este analizată pe parcursul lucrării. Trebuie menționat faptul că am dorit să alegem un număr cât mai mare de ziare locale și strict cotidiene maghiare pentru a putea arăta similaritatea, eventual disimilitudinea dintre ele în prezentarea Marii Uniri.

Așadar, ziarele analizate sunt următoarele: „Szamos”, „Szatmár és Vidéke”, „Szatmári Hírlap”, „Szatmári Újság”, „Szatmári Gazda”. Metodologia folosită a fost foarte simplă. Am urmărit cât de des a fost menționată Marea Unire din Alba Iulia după data de 1 Decembrie. Totodată ne-am uitat la cantitatea materialului, adică cât de voluminoasă a fost menționarea acestui eveniment politic. De asemenea, am dorit să încercăm să subliniem și tonul în care este menționat acest eveniment de mare importanță istorică pentru români.

Cotidianul politic maghiar, „Szamos”, este unul dintre cele mai vechi ziare locale ale Sătmarului, primul număr fiind publicat încă din anul 1869, continuându-și activitatea chiar și în perioada interbelică până în anul 1944. În ziua de 1 Decembrie 1918, ziarul „Szamos” menționează foarte scurt evenimentul ce a avut loc la Alba Iulia, mai precis consemnează într-o frază că radioul cu emisiuni politice din Budapesta „Politikai Rádió” atrage atenția asupra faptului că trenul care ducea delegația românească la Alba Iulia a fost atacat de niște indivizi necunoscuți care doreau ca delegația să fie oprită și să nu ajungă la destinație. Guvernul, conform emisiunii radio, va lua toate măsurile necesare ca ordinea să fie restabilită. Aceasta este așadar singura știre din data de 1 decembrie în care ziarul „Szamos” menționează Marea Adunare Națională la Alba Iulia, fiind doar o relatare indirectă.

În 3 decembrie a fost din nou menționată Adunarea Națională de la Alba Iulia, de data aceasta în mod direct. Fragmentul respectiv a fost amplasat pe prima pagină. Examinarea situației de către „Szamos” nu era una vastă, fapt ce ridică un semn de întrebare fiindcă ziarul se mândrea a fi un cotidian politic. În acest scurt fragment a fost raportat că armatele române urmau să ocupe teritoriile aflate în discuție până la linia de demarcație, conform înțelegerii cu Antanta. Era vorba despre o operațiune care va dura două săptămâni și vor fi ocupate, conform înțelegerii, cele 26 de comitate. Este interesantă maniera de obiectivitate în care această veste este prezentată în presa locală maghiară sătmăreană. Tot în acest scurt fragment a fost menționat și faptul că noul guvern român din Ardeal va fi format în ziua de luni, iar președinte și ministru de interne va fi Pop Csicsó István (Ştefan Cicio Pop), ministru de externe al noului guvern va deveni Iuliu Maniu, iar ministrul de cultură va fi Vasile Goldiș. Guvernul va avea sediul provizoriu în Sibiu. Este important să remarcăm faptul că și de data aceasta articolul este obiectiv. Se pare că încă populația maghiară nu acorda atenția necesară acestui eveniment politic ce a avut loc la Alba Iulia. Însă în acest număr al ziarului apar și articole care menționează că sunt teritorii unde deja au izbucnit proteste împotriva proclamației și a deciziilor luate la Alba Iulia.

Următorul ziar analizat a fost cotidianul săptămânal numit „Szatmár és Vidéke”, un alt ziar în limba maghiară foarte vechi din regiunea aflată în atenția noastră. Era, ca și Szamos,un cotidian politic care, în anul 1918, se afla în al 35-lea an de activitate. În acest ziar evenimentele de la Alba Iulia sunt menționate sub forma unei telegrame venite de la Budapesta care raportează despre ceea ce s-a întâmplat acolo. Este amintit discursul lui Vasile Goldiș în care se cerea ca toate teritoriile locuite de români din Ardeal și Ungaria să se unească cu România, iar apoi în aceste regiuni să se implementeze administrația românească pentru că ele vor aparține României după semnarea tratatelor de pace. Intelectualii români erau ferm convinși ca aceste tratate de pace, care urmau să aibă loc între părțile beligerante, vor fi favorabile României. Datorită încrederii în succesul diplomației românești, tonul Adunării Naționale de la Alba Iulia a fost unul grandios și cu cerințe mărețe ale românilor, solicitând ca declarațiile lor pentru autodeterminare să fie respectate de marile puteri învingătoare ale Războiului Mondial. Astfel, nu este întâmplător că se cerea respectarea punctelor wilsoniene referitoare la drepturile de autodeterminare.

Următorul ziar spre care ne vom îndrepta atenția este ziarul maghiar local politic și de societate numit „Szatmári Hírlap”, un ziar săptămânal care a evitat în mod neintenționat data de 1 decembrie, din cauza faptului că apărea o dată pe săptămână. Interesant este că în paginile sale se omite complet menționarea evenimentului în discuție, însă așa cum am observat și în celelalte ziare, încep să apară fragmente și paragrafe care pun sub semnul întrebării viitorul maghiarilor după eșecul participării în Primul Război Mondial. Este de remarcat și nota deprimantă a articolelor care abordează viitorul dificil al poporului maghiar. Totodată se observă și accentul deosebit acordat confesiunii catolice din Satu Mare și viitorul ei în regiunea noastră, existând chiar articole în numărul următor, apărut în 12 decembrie 1918, care dezbat proble-matica autonomiei bisericii catolice din Sătmar.

Astfel, „Szatmári Hírlap” nu pune accent deosebit pe mișcarea națională românească de la Alba Iulia, dar încep să apară articole care pun sub semnul întrebării viitorul populației maghiare din Ardeal după Războiul Mondial. Trebuie menționat și faptul că ziarul fiind în proprietatea cercului literar al bisericii catolice din Satu Mare avea interese serioase de a aborda problemele acestei confesiuni și de a oferi sprijin moral în anvergura politică ce înconjura biserica catolică.

Ultimul ziar pe care îl vom menționa pe scurt în articolul nostru este un ziar care face o ruptură față de celelalte pe care le-am analizat până acum. Este vorba despre ziarul „Szatmári Gazda”, ziarul oficial al Asociației Economice a comitatului Satu Mare, în maghiară Szatmár-megyei Gazdasági Egyesület. Cotidianul economic era preocupat de situația agricultorilor și a economiei din județul nostru. El evita în mod direct subiectele politice, dar a atras atenția asupra faptului că deciziile politice vor avea consecințe severe asupra vieții economice de zi cu zi a sătmăreanului care trăia din agricultură. Este foarte important că acest ziar a apărut în fiecare zi de sâmbătă. Astfel, el era activ în perioada în care a avut loc Marea Adunare Națională de la Alba Iulia. În 30 noiembrie 1918 „Szatmári Gazda” a publicat un număr cu un total de patru pagini în care se atrăgea atenția asupra pericolelor cu care gospodarii maghiari din regiune se confruntă odată cu terminarea războiului și îndemna la mărirea producției pentru combaterea sărăciei.
Ziarele analizate: „Szamos”, „Szatmár és Vidéke”, „Szatmári Hírlap”, „Szatmári Újság”, „Szatmári Gazda” au un lucru comun: în anul 1918, în special în luna decembrie, nu au dedicat mult spațiu evenimentului de la Alba Iulia din 1 decembrie, dar odată cu intrarea în anul următor, în ianuarie 1919, observăm o schimbare în tonul abordării problemei realizând seriozitatea situației cu care se confruntă populația maghiară sătmăreană. Această schimbare de ton va fi folosită în referințele la Adunarea Națională din Alba Iulia din 1918, mai ales în perioada tratativelor de pace când se formulau cerințele popoarelor care trecuseră prin război. Totodată, aceste ziare nu vor ezita să sublinieze importanța acestui eveniment, dar în scopul de a cere garantarea drepturilor minoritare ale maghiarilor din regiunea Partium și Ardeal așa cum se declarase la Alba Iulia. Faptul acesta era de înțeles deoarece populația maghiară din regiunea noastră trebuia să se obișnuiască cu administrație românească și cu noua situația politică generată de finalizarea Războiului Mondial.

Sursa: Lőrincz Norbert, Muzeul Județean Satu Mare

Nicolae Ghişan





ULTIMELE ȘTIRI

LA MULȚI ANI, ȘTEFAN SZILAGYI!

Ştefan Szilagyi, preşedintele AJF Satu Mare, a împlinit ieri, 22 noiembrie, 63 de ani. Iar marea parte a acestor ani i-a dedicat fotbalului, de 20...

Cum a fost reflectată Marea Unire de la 1918 de către presa maghiară sătmăreană

Anul 1916 a reprezentat anul în care România a decis să intre în Război de partea Antantei, urmărind așadar obiectivul de unificare națională, punând...

Carantină prost aplicată

Marea majoritate a celor care de joi până astăzi au încercat să intre în municipiul Satu Mare, zona declarată carantinată, au fost opriți de...

Istvan Kovacs: Am avut inspiraţia să verific mailul, am găsit rezultatul testului şi am anunţat observatorul

Federaţia Română de Fotbal (FRF) a confirmat, sâmbătă seară, că arbitrul careian Istvan Kovacs, care era delegat la meciul FC Botoşani – Universitatea Craiova,...

Latest Posts

LA MULȚI ANI, ȘTEFAN SZILAGYI!

Ştefan Szilagyi, preşedintele AJF Satu Mare, a împlinit ieri, 22 noiembrie, 63 de ani. Iar marea parte a acestor ani i-a dedicat fotbalului, de 20...

Cum a fost reflectată Marea Unire de la 1918 de către presa maghiară sătmăreană

Anul 1916 a reprezentat anul în care România a decis să intre în Război de partea Antantei, urmărind așadar obiectivul de unificare națională, punând...

Carantină prost aplicată

Marea majoritate a celor care de joi până astăzi au încercat să intre în municipiul Satu Mare, zona declarată carantinată, au fost opriți de...

Istvan Kovacs: Am avut inspiraţia să verific mailul, am găsit rezultatul testului şi am anunţat observatorul

Federaţia Română de Fotbal (FRF) a confirmat, sâmbătă seară, că arbitrul careian Istvan Kovacs, care era delegat la meciul FC Botoşani – Universitatea Craiova,...