Ioniță G. Andron – un jurnal de călătorie din prima tinerețe



Fotograf excepțional, etnograf și istoric pasionat toată viața de regiunea natală, inițiator și promotor de proiecte culturale, între care înființarea Muzeului Țării Oașului i se datorează în cea mai mare măsură, Ioniță G. Andron (1917-1989) face parte din acea categorie de intelectuali de provincie din secolul trecut a căror lucrare rămâne încă a fi descoperită și reevaluată. Aproape 100.000 de clișee fotografice realizate majoritatea în Țara Oașului între anii 1930 – 1989, aproximativ 20 de manuscrise, cele mai multe lucrări de etnografie și istorie locală finalizate în vederea unor publicări care s-au dovedit imposibile înainte de 1989, o uriașă corespondență cu personalități importante ale culturii naționale, dar și cu alți intelectuali cu preocupări asemănătoare, precum și sute de pagini cu însemnări din cercetările pe teren, în biblioteci și în arhive formează o moștenire cultural-științifică de excepție.

Într-un studiu aparținând istoricului Remus Vârnav aflăm că vânătoarea și drumețiile montane, etnografia și istoria Țării Oașului au fost pasiunile vieții sale, fotografiatul însoțindu-le pe fiecare și fiind, în același timp, preocuparea sa de căpetenie. Pentru exemplificare, amintim aici, „Vânătoare odinioară în Țara Oașului”, un manuscris de 500 de pagini dactilografiate, ilustrat cu 273 de fotografii, precum și cele două studii despre portul popular (din Țara Oașului), însoțite fiecare de aproximativ 100 de imagini.Cât privește drumețiile montane, arhiva Andron demonstrează o pasiune care l-a stăpânit din prima tinerețe și până în preajma sfârșitului. În 1943, a doua sa carte, apărută la Oradea, se numea „Chemarea munților”, iar o alta, scrisă la sfârșitul războiului și rămasă în manuscris are titlul „Glasul apelor de munte”. În sfârșit, la maturitate și în ultima parte a vieții a elaborat lucrările „Drumeții în masivul Rodnei” și „Prin Țara Oașului și munții ei”(la aceasta a început să lucreze prin 1970, iar ultima varianta este datată ianuarie 1988, deci cu un an înainte de moarte). De-a lungul vieții sale Andron a cercetat, parțial, munții Apuseni, munții Maramureșului și, bineînțeles în întregime cei ai Oașului, dar marea sa dragoste, descoperită în tinerețe, a rămas până la sfârșit masivul Rodnei.

A văzut prima dată, de la distanță, piscurile acestuia la 22 iunie 1938, când se afla într-o excursie temerară făcută cu trenul, cu autobuzul, dar și pe jos în părți ale drumului pe care le-a considerat importante; a pornit la începutul vacanței de vară de la Cernăuți, unde era student la facultatea de drept, și a urmat un traseu prestabilit, trecând prin Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Iacobeni, Cârlibaba, pasul Prislop, Borșa, Moisei, Sighetu Marmației, Baia Mare, Racșa.A ținut un succint jurnal de călătorie, care s-a păstrat în arhiva sa. Sunt 22 de pagini numerotate în stânga sus, plus două file nenumerotate pe care și-a notat „planul escursiei” și concluziile finale; notele zilnice au fost scrise cu creionul pe niște file detașate probabil dintr-un carnet (17 x 10,5 cm), în afară de paginile 7 și 8, care cuprind două scurte texte autografe scrise cu cerneală neagră și semnate de gazdele sale din satul Bucșoaia, preotul paroh Modest Lucan și directorul școlii, Enea Filip. De obicei menționează locul unde a făcut notațiile. Așa cum am menționat, pe prima pagină e „planul escursiei”, „întocmit în seara zilei de 20 Iunie 1938 în Cernăuţi”, iar pe ultima e bilanțul („executat în felul următor”), notat la „Racșa, la 24 Iunie 1938”, adică după sosirea acasă.

Așa cum am menționat jurnalul acesta e foarte sumar, însemnările au fost făcute ,,pe genunchi (,,în tren”, lângă Mănăstirea Voroneț, ,,la Bucșoaia”, ,,în culmea pasului Prislop” sau dimineața înainte de plecarea din Moisei: ,,mă îmbrac și scriu puțin”). Câteva însemnări au fost reluate și dezvoltate semnificativ în cartea „Chemarea munților”, apoi paginile au fost abandonate în arhiva sa, nici măcar spațiile rămase libere n-au mai fost completate.Și totuși micul jurnal oferă elemente importante cu privire la preocupările lui Andron în perioada studenției cernăuțene. Rămâne viu interesul căpătat încă de la gimnaziul din Satu Mare pentru istoria românilor și în această excursie ,,de mult proiectată” notează emoțiile care l-au încercat trecând prin Dumbrava-Roșie sau pe la mânăstirea Voroneț. La fel consemnează întâlnirile cu oamenii simpli ai locurilor, uneori chiar numele acestora, observând asemănarea onomasticii populare din Bucovina și Maramureș cu cea din Țara Oașului (Ion a lui Grigor a lui Pascu din Vama, ori maramureșenii Mihaiu Omeșteanului din Bârsana și Gheorghe’ lui Pătru din Berbești). Alte observații surprind aspecte de viață socială, economică, culturală sau chiar politică, astăzi putând fi considerate adevărate mărci ale epocii: cosași în poienile montane, plutași urcând spre albia superioară a Bistriței, pe Prislop două căruțe cu sârmă ghimpată recuperată de pe o fostă linie a frontului, maramureșeni mânând boi spre Rădăuți sau mergând la coasă în Bucovina, gatere pe valea Borșei și un șteamp înainte de Baia Sprie.

Urmărește cu atenție știrile la radio București și în presă, astfel că la trecerea prin Bucșoaia știe despre serbările străjerești organizate acolo cu un an înainte din dispoziția regelui Carol al II-lea și i se prezintă investițiile realizate cu acea ocazie. Semnificativă este și întâlnirea cu Francisc Nistor, pe care îl caută la trecerea prin Sighet și de care îl apropiau două pasiuni comune, fotografiatul și excursiile montane. Nu este lipsită de semnificație nici însemnarea despre organizarea excursiei pe muntele Pop Ivanu, Andron însuși se va implica în organizarea turismului montan în Țara Oașului. Un comentariu aparte îl merită însemnările despre evrei. Andron remarcă și notează peste tot prezența acestora, uneori cu o tendință negativă accentuată: în Frasin și la Cârlibaba ,,sunt mulți evrei. Pe valea Borșa ,,oamenii sunt foarte săraci, iar evreii îi găsești într’un număr foarte mare”. ,,Între altele îmi spune părintele că în Borșa este[sic] Biserică, popă și evrei. Are dreptate căci numai evrei am văzut pe tot drumul.” ,,Și în Moiseiu este plin de evrei. Valea Vișeului este foarte frumoasă, cu toate satele așezate pe ea. Păcat că evreii strică tot aspectul românesc”. Însă pentru Andron marea descoperire a acestui drum rămâne desigur aceea a munților Rodnei. Aflat pe culmea pasului Prislop identifică încântat cu harta în mână vârfurile cele mai importante și tot aici scrie în jurnal: ,,Cred că niciodat[‘] nu voiu regreta așa de mult faptul că n’am la mine aparatul de fotografiat”. Avea să-l ia cu el în vara următoare, când va repeta traseul acestei excursii și când va realiza primele imagini pe care le va folosi în cartea „Chemarea munților”.Judecând acest jurnal împreună cu celelalte documente care s-au păstrat din aceeași perioadă în arhiva sa, putem înțelege importanța perioadei cernăuțene în formarea și în evoluția ulterioară a lui Ioniță G. Andron. Corespondența cu geograful Ion Conea și cu istoricul Constantin Daicoviciu, scrisoarea adresată unui redactor al Enciclopediei României în care remarcăm excepționala cunoaștere a etnografiei Țării Oașului, proiectele tematice de albume10 dedicate oieritului și obiceiurilor (datinilor) oșenilor, mărturiile despre practica de perfecționare în atelierul fotografului Kleinberger din Cernăuți ne arată un tânăr Andron cu preocupări multiple, în domenii pe care le va urmări și cerceta toată viața.
Sursa: Remus Vârnav

Nicolae Ghișan





ULTIMELE ȘTIRI

Picătura de filozofie: DUMNEZEU A MURIT ÎNCĂ O DATĂ DE COVID-19? (II)

”Mai are sens viața pe acest pământ … de ce atâta suferință și de unde vine moartea … de ce ne mor din ce...

Mișcăm România. Candidații PMP la Alegerile Parlamentare au făcut un adevărat tur de forță prin județ

De vineri și până duminică echipa PMP în frunte cu cei doi candidați la Alegerile pentru Camera Deputaților și Senat Liviu Pop, candidatul PMP...

PSD susţine păstrarea salariaţilor în România!

Prioritatea PSD: Încurajarea muncii în România și oprirea exodului de forță de muncă spre alte țări. Creşterea salariului minim până la 50% din salariul...

Ce a făcut PSD cât s-a aflat la guvernare, în ultimii 8 ani?

Președintele Consiliului Național PSD Vasile Dîncu: “Ce a făcut PSD cât s-a aflat la guvernare, în ultimii 8 ani? Să ne amintim doar câteva lucruri: ...

Latest Posts

Picătura de filozofie: DUMNEZEU A MURIT ÎNCĂ O DATĂ DE COVID-19? (II)

”Mai are sens viața pe acest pământ … de ce atâta suferință și de unde vine moartea … de ce ne mor din ce...

Mișcăm România. Candidații PMP la Alegerile Parlamentare au făcut un adevărat tur de forță prin județ

De vineri și până duminică echipa PMP în frunte cu cei doi candidați la Alegerile pentru Camera Deputaților și Senat Liviu Pop, candidatul PMP...

PSD susţine păstrarea salariaţilor în România!

Prioritatea PSD: Încurajarea muncii în România și oprirea exodului de forță de muncă spre alte țări. Creşterea salariului minim până la 50% din salariul...

Ce a făcut PSD cât s-a aflat la guvernare, în ultimii 8 ani?

Președintele Consiliului Național PSD Vasile Dîncu: “Ce a făcut PSD cât s-a aflat la guvernare, în ultimii 8 ani? Să ne amintim doar câteva lucruri: ...