More


    De ce nu pot fi “tăierile și înghețările” diferențiate?

    =

    În urmă cu vreo câțiva ani, de pe scena politică românească a dispărut unul dintre partidele jucătoare, „cel mai de temut”, care avea culoarea portocalelor aduse din Grecia. Tot atunci, în urma unui referendum, câteva milioane de români au votat împotriva liderului acelui partid renumit… Se pare că anumiți politicieni „nu au învățat nimic!” din experiența nefastă, care a avut în esență „măsuri de austeritate” declanșatoare de nemulțumiri în rândul românilor. Tăierile de salarii de atunci și încercarea de a tăia din pensiile celor care au muncit 20-30-40 de ani au fost fatale pentru politicienii aflați „în mare vogă”… După ce politicienii aflați la putere au fost sancționați în urma voturilor, viața țării a revenit la normal, o vreme, iar măsurile de austeritate s-au „topit” în alternative constructive. Sigur, toată lumea înțelege că în vremurile actuale am avut și avem de-a face cu o criză medicală fără precedent, care la rândul ei a generat și o criză economică nefastă, în special pentru mediul de afaceri din România. Măsurile de austeritate, care trebuie să mențină deficitul bugetar în frâu, ar trebui să fie adoptate după o analiză diferențiată a situației concrete existente în societatea românească. Se pare că se vor tăia sporuri de la diferite instituții, pensiile vor fi înghețate, la fel și salariile…Este adevărat că sunt și cheltuieli exagerate, dar acolo unde este nevoie și necesar anumite sporuri ar trebui să rămână în vigoare. Fondul de pensii nu poate fi distribuit și redistribuit în mod echitabil? Din unele statistici reiese faptul că aproximativ un milion de români au pensii de 800 de lei. Armonizarea pensiilor, raportată la „coșul zilnic” necesar, ar duce la un „trai cât de cât decent”. Regândirea gestionării fondului de pensii pe criterii echitabile este o temă destul de complicată pentru decidenții egoiști, care redactează măsuri tranșante în ceea ce privește valoarea punctului de pensie. Nu degeaba au ieșit pensionari în stradă împreună cu alți români, care au salarii de 1500 – 2000 de lei. Un pensionar, care a protestat pentru că are o pensie simbolică, s-a adresat decidenților cu multă revoltă în glas: ,,Veniți dv. și trăiți cu o pensie de 800 de lei pe lună!”. Ce măsuri de protecție socială acordă Uniunea Europeană pentru pensionarii și românii cu venituri modeste? U.E. ne „impune” să menținem deficitul bugetar la un anumit procent dictat de ea…? Desigur, până trece criza ?

    Despre angajații care au ieșit în stradă nimeni nu se interesează pentru a căuta cauzele „nivelului scăzut” de salarizare. Salariile lor modeste nu le ajung pentru cheltuielile lunare, pentru educația copiilor și alte cheltuieli neprăvăzute. Se vorbește de disponibilizări, care ar trebui aplicate la nivelul unor companii, dar nu se vorbește de soluții alternative de redistribuire a forței de muncă sau de programe de rentabilizare. În spațiul public se fac aprecieri referitoare la diferențele care există între salariile bugetarilor și cele din mediul privat. Nimeni nu vorbește însă de o impozitare diferențiată eficientă a salariilor din mediul privat. Există firme private care nu fac față presiunii fiscale și acordă angajaților salariul minim pe economie, iar ca măsură compensatorie oamenii mai primesc diferența de salariu sub formă de tichete de masă sau alte sume de bani… sub formă de premii. În România un salariu cuprins între 500-1000 de euro este considerat satisfăcător și chiar prea mare, în timp ce în alte țări nivelul salariilor se situează între 2000-3000-4000 de euro. Sigur că acolo „duduie economia” prin creșterea consumului și implicit a încasărilor la bugetul de stat. Decidenții în loc să analizeze în mod diferențiat și înțelept modul cum sunt gestionați banii de la bugetul de stat, adoptă în mod tranșant unele măsuri restrictive din „coadă de topor”, fără să anticipeze posibilele „proteste de stradă” sau alte convulsii sociale nefaste. Dacă evaluările ar fi făcute cu mult tact și inteligență economică, cred că orice român ar înțelege „situația financiară în care se găsește țara”, că anumite sectoare nu mai sunt sustenabile, iar în altele alocările bugetare sunt exagerate. Interesante ar fi și declarațiile de presă ale decidenților din care oamenii să afle care sunt termenele stabilite pentru măsurile de austeritate și, desigur, care sunt proiectele concrete de redresare economică. Oamenii vor să știe care sunt perspectivele economice. Nu se poate face politică „cu un ochi la slănină și altul la făină”. Din unele informații reiese că probabil anumiți decidenți sunt preocupați mai mult de a dărui de lucru firmelor din spatele scenei politice și de a pune în practică strategiile „tătucilor” din afara granițelor țării, motiv pentru care, se pare, au militat pentru acapararea „Puterii absolute”. O fi adevărat sau nu?, astea sunt informațiile care circulă pe Internet sau prin alte mijloace în spațiul românesc. Culmea e că aproape nimeni nu are curajul „să pună piciorul în prag”, cum se spune, de parcă „Frica” a pus stăpânire pe mai toți demnitarii din România și instituțiile abilitate, care ar trebui să „supervizeze mârșăviile curate”, care se derulează în culisele Puterii absolute. „A mai rămas ceva de vândut în România?”, pardon ,,de privatizat?”, că sună mai bine…Maria Rogobete, membră a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), a scris într-un articol postat pe site-ul UZPR, printre altele: ,,”Nu mai avem nimic, parcă și drumurile se ascund în pământ, de teamă să nu fie vândute, apele își închid culorile, tinerii au îmbătrânit, dorințele nu ne mai vorbesc… De ce am ajuns în halul ăsta? Au trecut 30 de ani și aceiași oameni politici se învârt prin televiziuni plătite tot de ei, politicieni care au distrus țara. Aud că suntem vânduți la americani, ruși, nu suntem vânduți la nimeni, noi între noi ne vindem, noi între noi ne urâm, și astăzi, nu mai avem demnitate, nu mai avem presă, sunt tabere, sunt zeci de partide, sunt răfuieli, sunt lupte pentru putere, care au dus România pe marginea prăpastiei, astăzi este cel mai grav moment, suntem conduși de scursuri ale societății.” Așa o fi?

    Dumitru Ţimerman



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    spot_img
    spot_img