More


    Începuturile Poliţiei Româneşti pe teritoriului Judeţului Satu Mare, după Marea Unire

    - Advertisement -

    La sfârşitul primul război mondial în teritoriile româneşti alipite, Basarabia, Bucovina şi Transilvania deşi dispăruseră administraţia, aparatul poliţienesc şi serviciile secrete ale statelor învinse, a dominat timp de mai mulţi ani anarhia, dezordinea şi haosul . Astfel, procesul de integrare politică şi adminstrativă a provinciilor româneşti nu a fost unul simplu. Dublarea populaţiei şi a suprafeţei teritoriului României, a făcut ca o nouă organizare teritorial-administrativă şi a aparatului de stat să fie un imperativ de o maximă urgenţă.

    Primul şef al Poliţiei Satu Mare, după instaurarea administraţiei româneşti, în 1919, a fost doctorul în ştiinţe juridice Mihai Popp, născut în localitatea Căuaş, la 28 decembrie 1881. La 26 aprilie 1919, Consiliul Naţional Român comitatens Satu Mare, în înţelegere cu generalul A. Constantinidi, comandantul Diviziei II Cavalerie, l-a numit, provizoriu şef al Poliţiei Satu Mare. La Direcţia Judeţeană Satu Mare a Ahivelor Naţionale se află procesul – verbal al şedinţei Consiliul Naţional Român Comitatens Satu Mare, de numire în calitate de şef al poliţiei oraşului, a domnului Mihai Popp, avocat din Satu Mare, personalitate care a inspirat şi numele fundaţiei umanitare înfiinţate la 29 martie 1993, şi care are menirea de a sprijini moral şi material unele “instituţii care au ca obiect educarea şi sprijinirea unor persoane handicapate sau lipsite de mijloace materiale”.

     

    I-a urmat Traian Puticiu, 1919-1921 şi sept. 1926 dar şi februarie –mai 1927. Anterior fusese funcţionar al Băncii Austro-Ungare, Sucursala Satu Mare, iar din 1919 secretar al primăriei oraşului. De numele lui se leagă reorganizarea aparatului poliţienesc local.

    Din anul 1921 se schimbă şi denumirea instituţiei din “Căpitănia de Poliţie” în “Prefectura Poliţiei”. La Direcţia Judeţeană Satu Mare a Arhivelor Naţionale se află extrasul procesului-verbal de şedinţă a consiliului oraşului Satu Mare, prilej cu care s-a luat la cunoştinţă eliberarea lui Traian Puticiu din funcţia de secretar al primarului şi numirea în fucţia de şef al poliţiei Satu Mare.

    A urmat la cârma Poliţiei Dumitru I. Dumitrescu (1923-1926). Era originar din Galaţi, avea o educaţie aleasă, fiind cunoscut ca un bun pianist în cercurile intelectualităţii vremii. Din iulie 1929, noua denumire a instituţiei va fi cea de Chestura Poliţiei municipiului Satu Mare, iar timp de trei ani, funcţia de chestor va fi deţinută de Valeriu Popovici 1929-1931, licenţiat în ştiinţe juridice.

    Figura cea mai proeminetă din fruntea acestei instituţii a fost, neîndoielnic, Gavril Păuşan, chestor între anii 1932-1938. Demobilizat cu gradul de locotenent în rezervă, a fost numit ca şef al poliţiei locale de stat Carei, probabil din anul 1921, confirmat apoi prin Înaltul Decret regal nr. 1559 din 30 martie 1922. În septembrie 1930 este transferat la Satu Mare în calitate de secretar al Chesturii.

    Prefectura poliţiei Satu Mare a dat publicităţii procesul-verbal nr. 3777 prin care Camera de comerţ şi industrie Satu Mare, în numele majorităţii comercianţilor din localitate, cer fixarea pe timpul verii a orarului de funcţionare, program care să fie valabil până la 15 sept. inclusiv.

    Acest proces verbal este semnat de către prefectul poliţiei D. Dumitrescu şi a fost dat publicităţii în ziarul local al vremii Satu Mare, organ politic independent, din 23 iulie1924. Una din problemele cu care se confruntau organele de poliţie era şi aceea a scandalurilor, bătăilor furturilor şi crimelor. Poliţia era obligată să raporteze prefectului, săptămânal sau bilunar situaţia infracţiunilor şi a contravenţiilor. Din raportul către prefectură pentru perioada 15 august -31 august 1922 aflăm următoarele:

    • Ca infracţiuni predomină furturile, urmate de leziuni corporale, provocare de avort şi de înşelăciune.

    • În perioada mai sus menţionată au avut loc o crimă, 21 delicte, 314 acte de contravenţie. Nu au fost întruniri politice.

    • Starea sanitară a cetăţenilor oraşului: un caz de febră tifoidă şi un caz de scarlatină.

    • În acest interval nu s-a depistat nici un caz de boală contagioasă la animale.

    Din raportul către prefectură pentru perioada 1 septembrie 1922-15 septembrie 1922:

    • În această perioadă s-au raportat: 23 delicte 110 acte de contravenţie.

    • Nu au fost întruniri politice.

    • Starea sanitară a cetăţenilor oraşului: un caz de febră tifoidă iar la animale nu s-a depistat nici un caz de boală contagioasă.

    Raportul săptămânal din 30 septembrie 1922 către Prefectura judeţului Satu Mare dezvăluie următoarele informaţii: 1. starea generală a populaţiei din oraş: linişte 2.a. starea de spirti a funcţionarilor poliţieneşti: nemulţumitoare din cauza salariului prea mic şi întârziat 2.b. starea de spirit a corpului sergenţilor din oraş: nemulţumitoare din cauza salariului prea mic şi întârziat 3. evenimente diverse: leziuni corporale uşoare şi furturi. 4. eveniemnte politice: nimic de semnalat 5 starea sanitară a personalului poliţienesc: bună. 6. starea sanitară a populaţiei: mulţumitoare.

    Poliţia sătmăreană se poate mândri cu un fapt mai puţin cunoscut: în perioada 27-30 septembrie 1926 s-a desfăşurat la Berlin Congresul Internaţional al Poliţiştilor, la care România a fost reprezentată de Traian Puticiu, prefectul Poliţiei Satu Mare. La acest eveniment au participat poliţişti din Egipt, SUA, Argentina, Bolivia, Brazilia, Bulgaria, China, Danemarca, Anglia, Estonia, Finlanda, Grecia, Olanda, Irlanda, Austria, Suedia, Spania, Cehoslovacia, Turcia, Ungaria şi, fireşte, ţara-gazdă, Germania.

    Sursa: Ioan Liviu Tăut – Satu Mare Studii şi Comunicări 2008

    Nicolae Ghișan



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    spot_img
    spot_img