More


    CALEIDOSCOP CULTURAL – ELEMENTE TRADIȚIONALE DIN ISTORIA MUZICALĂ A CHILIENILOR EPISODUL 12

    - Advertisement -

    Rămânem și azi în Chile … ȚARA UNDE SOARELE APUNE … și dacă în episodul trecut  am făcut cunoștință cu unul dintre cei mai mari compozitori de muzică tradițională cultă din America Latină, un compozitor ale cărui lucrări au fost și sunt cântate cu mândrie de chilieni, o mare personalitate în persoana lui Vicente Bianchi, astăzi vom analiza cea mai mare lucrare a compozitorului, o compoziție instrumental – vocală, monumentală prin armonizarea unică între tradițional și modern a instrumentelor și părților vocale, lucrare de referință pentru spiritul de reînnoire spirituală a poporului chilian, ”MISA CHILENA”, lucrare pe care Vicente Bianchi a compus-o în primii ani ai deceniul VII din secolul al XX – lea.

     

              După cum aminteam în episodul trecut, acestă monumentală lucrare a putut fi zămislită datorită perioadei ce a urmat după Conciliul Vatican II care s-a finalizat în anul 1964, când  Biserica Catolică  a fost de acord să autorizeze sărbătorirea Liturghiei în limba țării proprii, o rezoluție care a dat o aprobare definitivă proiectului pe care Bianchi l-a maturizat ani de zile.

              “Vroiam atunci să-mi dau patriei, Bisericii și poporul său creștin o lucrare de inspirație similară, însă foarte chiliană, simplă, solemnă, fără o elaborare tehnică excesivă și o absorbție ușor populară și foarte reprezentativă pentru naționalitatea și devotamentul nostru religios. Era imposibilă sarcina, la acel moment, pentru că toate textele bisericii erau în latină, pentru că amestecul acelui limbaj cu ritmurile chiliene nu ar fi fost foarte fericit”( Vicente Bianchi – Broșura discului Misa a la Chilena și alte 6 teme chileze  Interpretează Chorus Chile Sing Santiago: EMI, 1991.).

              ”Ideea Liturghiei chiliene a început să se formeze în 1960, după ce Vicente Bianchi a ascultat Liturghia Lungă și Bantu : “Misionarii s-au dus acolo pentru a sensibiliza religia din Europa și au făcut ca rugăciunile catolice să sune cu muzica și  ritmurile din Africa, m-am gândit de ce nu se putea face același lucru în toate țările ” (Rodríguez, Ana. “Vicente Bianchi, sin premio nacional de Música”, The Clinic, 28 de noviembre, 2010.).

    Împreună cu prietenul său, Jorge Inostroza, Vicento Bianchi a luat parte la Ultima Liturghie a unui prieten, preot salezian, celebrată înainte de pensionare, un martor ocular al vremii menționând că:

              ”Imediat a fugit la pian, fiind atât de încântat că i-a atras și pe ceilalți preoți prezenți care i-au ascultat cu bucurie creația. Apoi a ajuns la Cardinalul Raúl Silva Henríquez, care a primit-o cu entuziasm (Misa Chilena n.a.) și a hotărât să susțină inițiativa cu fervoare, chiar și cu o scrisoare publică, după ce această masă a devenit subiect de controversă publică datorită limbajului său muzical și textual”. (Bianchi , Vicente “Vicente Bianchi compune muzica pe care Chile o va cânta papei”, El Mercurio , Santiago, 1 iulie 1986, C10.).

          ”Cele mai conservatoare voci au calificat drept un adevărat scandal, faptul că o Misă – în plus, în limba spaniolă – s-a încheiat cu un ”cueca” – cotcodăcit de găină -– ( Regionalism chilian, cfr. pr. Emanuel Dumea.), într-un moment în care exista ideea că era o muzică “păcătoasă”, sau că nu era loc potrivit pentru chitară în interiorul unei biserici” (Bianchi, Vicente “Când muzica clasică a fost populară!”, Supliment Chronicles of Sunday , Diario Austral , Puerto Montt, 7 iunie 1987, p.7.).

         Cardinalul Silva Henríquez a fost cel care a organizat premiera lucrării în Capela ”Santa Adela” din Maipú în anul 1965. De atunci, unele dintre părțile lucrării, cum ar fi “Sanctus”, au fost difuzate ca și compoziții obișnuite pentru Liturghia duminicală în localitățile din întreaga țară, pentru a deveni parte a patrimoniului religios chilian.

             ”Misa chiliană” este compusă din cinci părți: “Kyrie”, “Gloria”, “Credo”, “Sanctus” și “Agnus Dei”, în plus fiind adăugată și partea de “Hallelujah” în final. “Ea prezintă ritmurile zonei centrale din Chile, care, în opinia mea, este cea mai reprezentativă a naționalității noastre” (Broșura discului Misa a la Chilena și alte 6 melodii chiliane , interpretează Corul  ”Canta. Santiago”: EMI, 1991.).

     Tradusă în engleză, suedeză și germană, lucrarea a obținut, de asemenea, un mare succes în străinătate și, împreună cu a 2-a Liturghie compusă de Bianchi – Liturghia Crucii de Sud (1970) – bazată pe cele mai reprezentative ritmuri ale Americii Latine, a fost publicată în mai multe țări europene, cum ar fi Italia, Suedia, Olanda și Statele Unite.

             În urma acestor evenimente, în anul 1987,  a fost comandată o interpretare a lucrării pentru a sărbători vizita Papei Ioan Paul al II-lea în Chile.

             Partea ”SANCTUS” din MISA A LA CHILENA –  scurtă prezentare

              Partea ”Santo” din Misa a la Chilena, este o lucrare armonizată, în genul muzicii latino – americane culte, gen zămislit în cultura muzicală creștin – catolică, odată cu reforma liturgică adusă de Conciliul Vatican al II-lea, în ceea ce privește naționalizarea limbii liturgice în lumea catolică. Scrisă în măsura de 6/8, în Gama Mi♭Major, lucrarea este scrisă pentru  patru voci și solist, cuvântul ”Sanctus”, fiind motivul de bază a melodiei, cu dezvoltarea monodică a celorlalte părți din text.

                       Făcând un studiu al scrierii contrapunctice, putem observa că primele patru măsuri care formează prima frază muzicală are în componență patru motive care prezintă în mod clar asimilări din folclorul tradițional chilian. Astfel în prima măsură: notele Si bemol și Re amândouă pătrimi se desfășoară pe timpi accentuați, în vreme ce notele Do și Mi bemol optimi au rol de tranzit, acest prim motiv, conducând la a doilea motiv puternic folclorizat format din notele Re optime cu punct urmat de Do șaisprezecime. În continuare nota Si bemol în valoare legată de doime relaxează tensiunea ritmică, pentru ca motivul din a treia măsură format din notele Sol pătrime – La optime – Si bemol pătrime și Do optime, să se rezolve în a patra măsură prin notele Fa aflate în valori de pătrime și optime. această frază muzicală repetându-se și în versul al II–lea  cu diviziunea notei Si bemol din prima măsură în două optimi.

              În ceea ce privește fraza muzicală care formează partea ”HOSANA”, putem observa cum compozitorul prin folosirea intervalulelor de: Primă Perfectă (1p), Secunda mică (2m) și Secunda Mare (2M), reușește să creeze Melodia Îngerilor și Sfinților din CERURI, această parte completând în mod sublim și în același timp simplu întreaga compoziție.

      Valeriu IOAN

     

    .



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    spot_img
    spot_img