More


    Comuna Craidorolţ se află pe vatra unei localităţi cu o vechime de peste opt secole. Tot aici se află una dintre cele mai vechi biserici ortodoxe din judeţ

    - Advertisement -

    Comuna, situată în apropierea râurilor Crasna şi Ier este formată din cinci localităţi: Craidorolţ – centrul de comună, Crişeni, Eriu Sâncrai, Satu Mic şi Ţeghea. De-a lungul timpurilor aceste localităţi au fost arondate mai multor comitate, Sălaj, Solnocu de Mijloc şi Sătmar, au fost chiar situaţii în care o parte a vreunei localităţi a aparţinut Sătmarului iar cealaltă parte Solnocului de Mijloc. La recensământul din 2002 comuna a avut 2188 locuitori, din care 57,4% români, 31,62% maghiari, 8,59% rromi şi de alte naţionalităţi. Aici a existat chiar un Protopopiat Ortodox al Ierului care a organizat, în jurul anului 1700, adunări cu delegaţi din parohiile limitrofe pentru a nu trece sub jurisdicţia Romei.

    Craidorolţul, centrul de comună, s-a înfiinţat pe vatra unei localităţi amintite în documente din 1217, distrusă în urma invaziei tătarilor din 1241. Iniţial localitatea aparţinea domeniului regal, ulterior intră în posesia unor familii de nobili mari precum Csáky, Drágfi, Báthori, Rákóczi, iar ultimii stăpâni au fost cei din familia Károlyi. În secolul al XV-lea este amintită ca şi oppidum (târg), dar în urma unor atacuri turceşti şi tătare, precum şi datorită luptelor date între curuţi şi austrieci o mare parte a populaţiei a pierit. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea sunt colonizate familii germane cu sprijinul contelui Károlyi, multe au sosit din localităţile apropiate şi numai o parte direct din Germania.

    Cel mai vechi monument al satului este biserica reformată, construită iniţial în stil gotic, dar transformată de mai multe ori. Arhitectura actuală arezultat în urma reconstruirii ce a urmat distrugerii din timpul atacului tătar din 1661. Turnul bisericii se datează din 1869 (în 1778 a existat un turn din lemn, atestat de documente).

    Biserica romano-catolică sfinţită în cinstea “Sfântului Ştefan” a fost construită între anii 1826-1831.

    Craidorolţ a avut o comunitate însemnată de evrei, deportaţi în timpul celui de al Doilea Război Mondial, iar în 1945 peste 100 de etnici germani au fost deportaţi în tabere de muncă silită. Puţini dintre cei deportaţi s-au mai putut întoarce.

    Biserica ortodoxă are o vechime de peste 250 de ani
    Biserica Ortodoxă Craidorolt, a fost construită în cinstea Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril, fiind una dintre cele mai vechi din această zonă. A fost construită iniţial ca și biserică greco-catolică şi deşi pe vremea comuniştilor a fost preluată de ortodocși, în această biserică se păstrează iconostasul original, realizat la începutul secolului al XX-lea, de către Ştefan din Sisteşti. Este o biserică monument unde s-a păstrat totul exact aşa cum arăta în urma cu 100 de ani. Se regăsesc în biserică, atât însemnele ortodoxiei, cît şi ale celor greco-catolice.

    Biserica Ortodoxă din Craidorolț, a avut 7 clopote în 200 de ani. În anul 1831 s-a cumpărat un clopot mare, turnat la Pesta, adus cu carul de la Debreţin și înălţat în turn la 08 noiembrie 1831. Greutatea i-a fost de 305 kg, diametrul de 82 cm, iar preţul de 1085 florini. În Primul Război Mondial a fost rechiziţionat de armată. În anul 1834 s-a acoperit biserica cu șindrilă și s-au făcut reparaţiile la stricăciunile cauzate de un mare cutremur. În 1848 se amenajează primul registru de iconostas. Icoanele sunt lucrate pe lemn, cu fondul din foiţă de aur, chipurile fiind înconjurate de îngeri a căror aripi au baza pictată în culorile tricolorului< roșu, galben și albastru. În anul 1902 se mai cumpără două clopote, unul de 135 kg, altul de 80 kg, ambele rechiziţionate de armată în primul Război Mondial. În anul 1925, săteni din această localitate au cumpărat 3 clopote pentru biserica ortodoxă, unul de 730 kg, altul de 392 kg și al treilea de 171 kg. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial clopotul cel mare de 730 kg a fost rechiziţionat de armată. În 26 decembrie 1982 s-a cumpărat un clopot mare de 715 kg, împlinind astfel așteptările de 40 de ani. În anul 1987 se reface acoperișul bisericii din tablă.

    Iuliu Coroianu, personaliate de vază a locului, a militat pentru drepturile românilor
    Una dintre personalităţile importante ale localităţii a fost Iuliu Coroianu (n. 1847, Craidorolţ, Satu Mare – d. 29 martie 1927, Cluj). A fost un jurist român din Transilvania, frate al Clarei Maniu.Iuliu Coroianu a efectuat studii de ştiinţe politice şi drept la Oradea, pe urmă la Universitatea de la Budapesta, unde şi-a luat licenţa în avocatură. Şi-a început cariera ca jurist la Şimleu Silvaniei. În anul 1872 a ajuns subprefect în cercul Crasna din comitatul Crasna. Din 1874 a activat ca avocat la Cluj. În această calitate a fost apărător în procesele penale deschise unor jurnalişti români. În urma străduinţelor sale s-a înfiinţat la Cluj în anul 1886 instituţia de credit şi economii Economul. Din 1881 a activat ca membru în adunările (conferinţe) alegătorilor români, ulterior a fost ales în Comitetul Central al Conferinţei alegătorilor români din 1888. A redactat şi prezentat la conferinţă un memorial cu obiectivele Partidului Naţional Român din Transilvania şi Ungaria. Iuliu Coroianu a fost deputat în Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia 1918.

    Nicolae Ghişan



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    spot_img
    spot_img