More


    De unde și-a primit numele localitatea Țeghea? Aici s-a construit prima mănăstire de maici din județul Satu Mare și singura din istoria românilor sătmăreni până în anul 1998

    - Advertisement -

    Un călugăr pustnic, pe numele Teigheni, este cel care „și-a imprumutat” numele satului Țeghea, astăzi parte componentă al comunei sătmărene Craidorolț.

    Povestea a început cu vreo șapte veacuri în urmă, prin anii 1300, când în acest colt de țară și-a găsit sălașul un călugăr pustnic cu numele Teigheni. Văzând viața simplă pe care o duce acesta, unii creștini s-au adunat în acel loc, construindu-și o bisericuță de lemn și case de locuit. Încet, încet s-a format astfel o „sihăstrie sătească” pe care, cu timpul, au înconjurat-o casele țăranilor, transformand-o intr-un sat, căruia i-au pus numele de … Țeghea, derivat din cel al întemeietorului sihastru.

    Din biserica de lemn, arsă în vremea mișcărilor reformatoare (la începutul veacului al XVI-lea), se mai păstrează doar o „grindă” așezată ca bază mediană la iconostasul bisericii de zid, ridicată de săteni, prin 1767, pe fundamentul vechii bisericuțe.

    De-a lungul vremurilor, satul a avut o istorie destul de tumultuoasă, astfel că, mai bine de 200 de ani (1700-1918) a fost imposibilă venirea unui ierarh care sa sfințească biserica. Abia in toamna anului 1994, după mai bine de 225 de ani, P.S. Justinian Chira, Episcop al Maramureșului și Sătmarului, târnosește biserica. Piatra de temelie a actualei mănăstiri de călugarite „Nasterea Maicii Domnului” – Țeghea se pune abia în vara anului 1995, reînnodându-se astfel firul tradiției străbune.

    Cu mari eforturi şi sacrificii, dar şi cu sprijinul credincioşilor, soborul de maici a reuşit să ridice aici un adevărat complex monahal care cuprinde: o bisericuţă de lemn în stil maramureşean, un altar de vară, o casă monahală cu două nivele şi cu un Paraclis încorporat, precum şi atelier de pictură şi croitorie în care, împletind munca cu rugăciunea, vieţuitoarele mănăstirii îşi dovedesc priceperea şi răbdarea specifice vieţii monahale.

    Mănăstirea Ţeghea nu avea cum să nu împrumute de-a lungul timpului o parte din cultura şi tradiţiile din regiune. Odată ajunşi aici nu avem cum să nu admirăm frumuseţea clădirilor, construite în stil maramureşean.

    Aici, în spaţiul sacru al mănăstirii, viaţa nu se mai măsoară în ore. Aici timpul are o altă curgere, o altă logică. Aici există un prezent continuu şi o veşnicie continuă, amândouă învăluite într-un nimb de sfinţenie, în lumina diafană a păcii şi a iubirii.

    Cine poposeşte pentru a se ruga sau cel puţin pentru a admira liniştea, parcă cerească, a mănăstirii, nu poate pleca fără bucuria sufletului odihnit în duhul rugăciunii care se împlineşte aici continuu şi fără ca o scânteie de nădejde să se aprindă în inima apăsată de povara necazurilor şi a durerii.

    Rugându-se în Sfânta Biserică, sărutând cu credinţă racla cu părticele din moaştele celor 40 de sfinţi mucenici care au pătimit în Iezerul Sevastiei, ale Sfântului Ghelasie de la Râmeţi, precum şi ale cuvioşilor Vichentie Malau şi Antim Găina, participând la sfintele slujbe pătrunse de duhul evlaviei şi al smereniei monahale, ascultând foşnetul copacilor şi trilurile minunate ale păsărilor, călătorul ostenit pe marea vieţii descoperă în interiorul lui acea fărâmă de credinţă, acoperită, poate, de negura prea multelor griji lumeşti si regăsind-o, primeşte în inimă acea bucurie cerească a nădejdii şi a păcii sufleteşti care însetează atât de mult omul zilelor noastre.

    Nu trebuie sa uitam faptul ca, aceasta este prima manastire de maici din judetul Satu Mare si singura din istoria romanilor satmareni pana in anul 1998.

    Nicolae Ghișan

     



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    spot_img
    spot_img