Ziua de 23 august este de mare însemnătate în istoria României, însă ascunde și aspecte contradictorii. Este considerată de unii istorici drept un moment de cotitură în care Regele Mihai a reușit scoaterea țării dintr-o alianță dezavantajoasă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Alții o descriu ca ziua în care România a întors armele împotriva Germaniei, trădând alianța cu care intrase în război.
Lovitura de stat din 1944
România a participat la cel de-al Doilea Război Mondial, din 1940, de partea puterilor Axei ( Germania, Italia, Japonia). Când în vara anului 1944, a devenit clar faptul că Germania nazistă va pierde războiul, iar Uniunea Sovietică se apropia de granițele românești, regele Mihai, sfătuit de principalii oameni politici ai vremii, îi va cere Mareșalului Ion Antonescu să renunțe la alianță și să încheie un armistițiu cu Națiunile Unite. Refuzul acestuia îl determină pe rege ca, printr-o lovitură de stat, la 23 august 1944, să preia controlul asupra guvernării și să-l aresteze pe Ion Antonescu. Se anunță trecerea României în tabăra Națiunilor Unite. La lovitura de stat din 23 august 1944 au participat, alături de reprezentanții Partidului Național Țărănesc și membri ai Partidului Comunist care, deși număra circa 1000 de membri, devenea important, în contextul ocupării României de către Armata Roșie.
Ziua Națională a României comuniste
Ziua de 23 august a fost adoptată drept sărbătoare de stat în anul 1944, purtând inițial numele de Ziua insurecției armatei antifasciste, începutul revoluției populare în România, marcând ziua în care România a întors armele împotriva Germaniei naziste şi s-a alăturat Coaliţiei Naţiunilor, dar și arestarea guvernului condus de Ion Antonescu. În perioada comunismului, din 1948 şi până în 1989, ziua de 23 august a fost sărbătorită de către popor ca Ziua Națională a României, sub presiunea dominației sovietice și a prezenței Armatei Roșii pe teritoriul țării.
Manifestări la Satu Mare
În acest context, la Satu Mare, ca și în întreaga țară, au avut loc o serie de manisfestări sociale de amploare, în fiecare an, la data de 23 august, până la prăbușirea regimului comunist și executarea liderului Nicolae Ceaușescu împreună cu soția, Elena Ceaușescu. Această ocazie era marcată prin parade fastuoase, demonstraţii ale Armatei, oamenilor muncii, materiale de propagandă, cântece pioniereşti, marşuri militare sau spectacole omagiale. Pregătite cu câteva luni înainte, activităţile dedicate sărbătorii s-au transformat într-un omagiu adus conducătorului, Nicolae Ceauşescu La Satu Mare defilarea începea chiar din fața Întreprinderii 23 august, dar coloanele și carele alogorice se încolonau în fața gării, pe o distanță de cca. 1km. Tribuna oficială era amenajată în centrul orașului, în fața hotelului Dacia (simbolul arhitectural al orașului, construit în stil secession între anii 1901 – 1902). Responsabilul cu munca organizatorică întocmea ordinea în care urmau să defileze cei prezenți, iar fiecare secretar de partid din fabrică sau instituție se ocupa de așezarea propriului grup în coloană. De la tribuna oficială, la megafon, erau citite numele fabricilor, instituțiilor, ansamblurilor care defilau în dreptul oficialităților, scandând lozinci.
Ziua de 23 august va rămâne în istoria României drept un moment marcant, care va aminti generațiilor ce vin de trecutul istoric al poporului român, dar și de evoluția incontestabilă de care acesta a avut parte.
