De: ANEMONA TODOR – EDITORIALIST LA VERTICALI PENTRU ROMÂNIA, CORESPONDENT PE ZONA BRAȘOV – SIBIU; REFERENT DE SPECIALITATE LA MUZEUL NAȚIONAL BRAN;
VERTICALI PENTRU ROMÂNIA - SECȚIE DE EDITORIAL
PARTENERĂ MEDIA A CLUBULUI
"PRESA CULTURALĂ"
UNIUNEA ZIARIȘTILOR PROFESIONIȘTI DIN ROMÂNIA
Dragă cititorule!
Poate, citind aceste rânduri, te întrebi ce poate spune o IE despre un popor! Poate spune mai mult decât ne imaginăm, poate spune cine am fost, cine suntem și mai ales, ce alegem să nu uităm?
CÂND ROMÂNIA ȘI-A DESCHIS LADA DE ZESTRE LA ROMA!
Uneori, pentru a spune lumii cine suntem, nu avem nevoie de discursuri
Este suficient să deschidem o ladă de zestre, să lăsăm să iasă din ea tot ceea ce am primit de la străbunii nostri: credință, migală, răbdare, frumusețe, culoare, dar mai ales memorie.
La Roma - Cetatea Eternă, acolo unde istoria pare să respire prin fiecare piatră, România a venit cu ceea ce are mai autentic: tradiția sa; nu ca pe o relicvă a trecutului, ci ca pe o parte vie a identității sale.
Evenimentul „De la Columna lui Traian la Lada de Zestre”
a fost organizat de Asociația Spirit Românesc, sub coordonarea doamnei președinte Dana Ioana Mihalache și a doamnei vicepreședinte Iuliana Gal, reprezentând, dincolo de amploarea sa culturală, o lecție despre ceea ce putem face atunci când înțelegem că patrimoniul nu este doar ceea ce păstrăm în muzee, și că avem datoria să le transmitem mai departe.
În centrul acestei povești s-a aflat expoziția Muzeului Național Bran, „Eleganță și rafinament în portul popular românesc”
O expoziție despre piese vestimentare?! Nu! O expoziție despre NOI, pentru că IA românească nu este doar o piesă de port … în ea sunt ascunse generații de femei care au cusut în liniște, seară de seară, propriile lor povești, fiecare motiv a avut un rost, fiecare culoare o semnificație, fiecare cusătură a cerut timp și răbdare.
Într-o lume care aleargă tot mai repede, portul popular ne amintește de valoarea
lucrului făcut încet și bine
și ne amintește că frumusețea nu se naște întotdeauna din abundență, ci din măiestrie.
De asemenea, evenimentul ne mai amintește că identitatea nu este un cuvânt pe care îl rostim la festivități, este ceea ce purtăm cu noi atunci când nimeni nu ne cere să o demonstrăm.
Poate tocmai de aceea, imaginea româncelor din diaspora purtând cu mândrie IA la Roma a fost atât de puternică, pentru că ele nu au venit doar să participe la un eveniment. Au venit, într-un fel, să spună: „Suntem departe de casă, dar casa este încă în noi.”
Aceasta este una dintre marile puteri ale tradiției
care poate traversa frontiere fără pașaport, poate trece de la o generație la alta fără să-și piardă sensul, poate face un om să plângă de emoție, într-un loc aflat la sute sau mii de kilometri de satul copilăriei sale.
De la Columna lui Traian până la lada de zestre, există un fir simbolic pe care această manifestare l-a făcut vizibil, un fir care leagă istoria de prezent, România de Europa și trecutul de generațiile care vin; iar dacă vorbim despre acest fir, nu putem să nu vorbim despre femeie.
Femeia care a țesut, cusut,
a păstrat …
reprezintă imaginea româncelor din diaspora purtând cu mândrie IA la Roma, a fost atât de puternică.
Ea a venit, într-un fel, să spună: „Suntem departe de casă, dar casa este încă în noi”, iar aceasta este una dintre marile puteri ale tradiției, care poate traversa frontiere fără pașaport, poate trece de la o generație la alta fără să-și piardă sensul, poate face un om să plângă de emoție într-un loc aflat la sute sau mii de kilometri de satul copilăriei sale.
De la Columna lui Traian … până la lada de zestre, există un fir simbolic pe care această manifestare l-a făcut vizibil …
un fir care leagă istoria de prezent, România de Europa și trecutul de generațiile care vin … iar dacă vorbim despre acest fir, nu putem să nu vorbim despre femeie. Despre femeia care a cusut, a țesut și a păstrat. Despre femeia care a plecat din țară și a luat cu ea, uneori într-o simplă valiză, o parte din lumea de acasă.
Conferința internațională „Un fir care traversează secolele: de la Columna lui Traian la diaspora română, istorii de migrație și tradiție”
găzduită la Palazzo Valentini, a dus această poveste într-un spațiu academic, transformând tradiția într-un subiect de reflecție asupra identității, migrației, educației și patrimoniului.
S-a vorbit despre diplomație culturală, despre Regina Maria și Societatea „Furnica”, despre rolul atelierelor meșteșugărești în muzee, despre educația prin folclor și proverbe și despre felul în care diaspora își reconstruiește identitatea prin tradiție.
Dincolo de toate aceste teme, rămâne o imagine: o femeie îmbrăcată în IE, în mijlocul Romei.
Aici intră în rol muzeele
Un muzeu nu este un loc în care trecutul este pus sub sticlă și uitat, ci un loc în care trecutul începe o conversație cu prezentul, iar Muzeul Național Bran, prin participarea la acest proiect, a dus la Roma nu doar patrimoniul, ci și povestea satului românesc, frumusețea lucrului făcut de mâna omului … a dus memoria femeilor care au transformat țesătura în artă, dar și spiritul Reginei Maria,
cea care a înțeles că tradiția poate deveni o formă de reprezentare a României în lume; iar astăzi, această misiune continuă prin oamenii care cred că patrimoniul trebuie să rămână viu, prin organizatori, artiști, meșteri, muzeografi și cercetatori, prin femeile din diaspora.
Să nu lăsăm tradiția să devină decor
Să nu transformăm IA într-un simplu accesoriu de ocazie. Să nu lăsăm lada de zestre să fie doar un obiect frumos într-un colț de muzeu.
Să înțelegem povestea din spatele ei, pentru că acolo unde există memorie, există identitate, iar acolo unde există identitate, există și viitor.
La Roma, România și-a deschis lada de zestre
și din ea nu au ieșit doar costume populare
Au ieșit chipurile bunicilor noastre, mâinile femeilor care au cusut, casele satului românesc, cântecele, dorul, credința și toate acele lucruri pe care le numim, atât de simplu, „acasă”.
Mulțumim domnului director, dr. Mihail Ion Gorgoi pentru susținere, pentru prezența și implicarea în tot ceea ce înseamnă promovarea patrimoniului cultural, dar și echipei Muzeului Național Bran care răspunde cu promptitudine, profesionalism și dăruire fiecărei provocări.
Aceasta este adevărata victorie a unui asemenea eveniment …
nu faptul că România a fost admirată, ci faptul că, pentru câteva clipe, românii aflați departe de țară au avut sentimentul că România a venit la ei, pentru că un popor poate pleca din țara sa, dar dacă își păstrează memoria, țara nu pleacă niciodată din el.
Credit foto: Anemona TODOR
