Un mesaj de suflet transmis luni elevilor de la Colegiul Național „Doamna Stanca” din Satu Mare. La doar o zi distanță, marți, un avertisment dur pentru întreaga Românie. Daniel David, absolvent al prestigiosului liceu sătmărean și fost ministru al Educației, privește rezultatele PISA 2025 cu îngrijorare și spune răspicat că problema educației românești nu mai poate fi tratată doar prin bani, burse sau clase mai mici.
De la Satu Mare, de la liceul în care și-a format primele repere intelectuale, până la vârful sistemului educațional românesc, Daniel David a rămas legat de școala în care a învățat. Luni, la deschiderea noului an școlar, fostul ministru a transmis prin intermediul unui mesaj video un gând pentru elevii Colegiului Național „Doamna Stanca”, instituție pe care a absolvit-o.
Mesajul a avut o încărcătură aparte. Un fost elev al școlii le-a vorbit celor care îi urmează, într-un moment simbolic pentru orice comunitate educațională: prima zi de școală.
Dar, la nivel național, debutul anului școlar vine într-un moment în care România primește una dintre cele mai apăsătoare confirmări privind starea educației: rezultatele PISA 2025 sunt mai slabe decât cele din 2022 la toate cele trei domenii evaluate – matematică, lectură și științe.
Iar Daniel David, unul dintre cei care au condus sistemul în perioada anterioară, nu evită concluzia dificilă.
„Analfabetismul funcțional este risc de securitate națională”, avertizează fostul ministru.
PISA 2025: aproape jumătate dintre elevi nu ating nivelul de bază
Datele oficiale publicate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică arată că România continuă să se situeze sub media OCDE la toate cele trei domenii testate.
La matematică, România a obținut 419 puncte, față de 428 în 2022. La lectură, scorul a coborât la 413 puncte, de la 428 în 2022, iar la științe România a obținut 425 de puncte, față de 428 la evaluarea precedentă.
Mai important decât scorul în sine este ceea ce se află în spatele lui.
52% dintre elevii români nu ating nivelul minim de competență la matematică.
La lectură, procentul este de 48%, iar la științe de 46%. Cu alte cuvinte, aproximativ unul din doi adolescenți români de 15 ani nu ajunge la nivelul de bază considerat necesar pentru a utiliza competențele respective în situații relevante din viața de zi cu zi.
La matematică, doar 4% dintre elevii români ating nivelurile superioare 5 și 6, față de 8% media OCDE. La lectură, România are doar 1% elevi la nivelurile 5 și 6, iar la științe doar 2%, în comparație cu 6%, respectiv 7%, media OCDE.
Pentru fostul ministru Daniel David, aceste cifre nu reprezintă o surpriză.
Ele confirmă, în opinia sa, diagnosticul pe care l-a formulat în perioada în care se afla la conducerea Ministerului Educației.
Daniel David: „Rezultatele sunt mai proaste decât la PISA 2022”
Într-un mesaj public transmis marți, Daniel David susține că rezultatele PISA 2025 confirmă îngrijorările formulate în Diagnosticul Ministerial QX din 2025 și avertizează că amploarea analfabetismului funcțional depășește cu mult granițele sistemului de educație.
„Rezultatele la PISA 2025 sunt mai proaste decât la PISA 2022 şi confirmă îngrijorările Diagnosticului Ministerial QX din 2025 că analfabetismul funcţional este risc de securitate naţională”, afirmă fostul ministru.
Daniel David explică faptul că analfabetismul funcțional nu înseamnă pur și simplu că un elev nu știe să citească, să scrie sau să efectueze un calcul.
Problema este mai profundă: incapacitatea de a utiliza competențele dobândite la un nivel de bază relevant pentru viața cotidiană, societate și mediul socioeconomic.
Iar consecințele, avertizează el, se pot răsfrânge asupra întregii societăți.
De ce vorbește un psiholog despre securitatea națională?
Aici este una dintre cele mai importante idei din analiza lui Daniel David.
Un cetățean care nu poate înțelege corect un text, nu poate evalua critic o informație sau nu poate folosi cunoștințele de bază pentru a lua o decizie este mai vulnerabil în fața manipulării.
Fostul ministru atrage atenția că o societate cu un nivel ridicat de analfabetism funcțional poate deveni mai ușor victimă a teoriilor conspiraționiste și a discursurilor antisistem și poate avea o economie mai puțin eficientă, deoarece nu dispune de suficiente competențe pentru a susține dezvoltarea.
Este motivul pentru care, în viziunea sa, problema nu mai poate fi tratată exclusiv ca una școlară.
Educația devine o chestiune de interes strategic pentru România.
Sărăcia educațională se transmite. Iar decalajul dintre copii se adâncește
Rezultatele PISA 2025 scot în evidență și o altă problemă majoră: diferența dintre elevii avantajați și cei dezavantajați socioeconomic.
În România, la științe, elevii proveniți din medii socioeconomic favorizate au obținut rezultate cu 122 de puncte mai mari decât cei dezavantajați. La nivelul OCDE, diferența este de 85 de puncte.
Mai mult, mediul socioeconomic explică aproximativ 22% din variația rezultatelor la științe în România, față de 12% în țările OCDE.
Cu alte cuvinte, școala românească nu reușește încă să compenseze suficient diferențele cu care copiii intră în sistem.
Mai mulți bani nu înseamnă automat rezultate mai bune
Daniel David vine și cu o critică la adresa abordării potrivit căreia problemele educației pot fi rezolvate în principal prin suplimentarea resurselor.
Fostul ministru avertizează că „infuzia de resurse într-un sistem nereformat paradigmatic poate duce la anomalii educaționale”.
În analiza sa, exemplele sunt concrete: burse de merit acordate în anumite situații unor elevi cu note foarte mici, fragmentarea claselor și a școlilor sau măsuri care consumă resurse fără să producă automat o îmbunătățire a actului educațional.
Fostul ministru este originar din Satu Mare și absolvent al Colegiului Național „Doamna Stanca”, liceul la care a revenit simbolic, prin mesajul transmis elevilor la începutul noului an școlar. Informația este consemnată și în materialele recente ale Colegiului Național „Doamna Stanca”, care îl menționează printre absolvenții importanți ai instituției.
Pentru actualii elevi, mesajul său are astfel o valoare aparte.
Nu le-a vorbit doar un fost ministru.
Le-a vorbit un fost elev al aceleiași școli.
Un om care a trecut prin aceleași săli de clasă, prin aceleași emoții ale examenelor și prin aceleași întrebări pe care le au astăzi adolescenții.
Iar mesajul său vine într-un moment în care România are nevoie, poate mai mult decât oricând, să discute serios despre ceea ce înseamnă școala.
Un avertisment care se întoarce la Satu Mare
Ironia amară a momentului este că, în timp ce Daniel David le transmitea luni elevilor de la „Doamna Stanca” un mesaj de încurajare la început de drum, datele PISA publicate marți au arătat cât de mare este drumul pe care sistemul românesc îl mai are de parcurs.
De la Satu Mare, din școala care l-a format, Daniel David privește acum România și spune că nu mai este timp pentru soluții de suprafață.
Nu este suficient să construim clase mai mici.
Nu este suficient să creștem numărul burselor.
Nu este suficient să majorăm salariile.
Nu este suficient nici măcar să alocăm mai mulți bani.
Toate acestea pot fi necesare, dar, spune fostul ministru, fără o schimbare profundă a modului în care funcționează școala, decalajele nu vor fi recuperate.
„Nu vom reuși să recuperăm decalajele” fără schimbări de fond
Daniel David susține că România are nevoie de schimbările paradigmatice propuse în Programul Ministerial de Reforme QX și consideră că paradigma PISA și modelul „Școlilor QX” reprezintă o direcție de urmat în învățământul preuniversitar.
În esență, mesajul este unul simplu, dar greu de pus în practică:
școala trebuie să îi învețe pe copii nu doar să acumuleze informații, ci să le înțeleagă, să le folosească și să gândească.
Exact aici se află și miza testării PISA.
Evaluarea OCDE nu măsoară doar cât de multe informații a memorat un elev, ci urmărește în ce măsură acesta poate folosi ceea ce știe pentru a rezolva probleme, pentru a înțelege lumea și pentru a lua decizii în situații reale.
Un mesaj pentru elevii de azi și o lecție pentru România
Dar rezultatele PISA arată că sistemul trebuie să facă mai mult pentru ca această speranță să devină realitate pentru cât mai mulți copii.
52% la matematică. 48% la lectură. 46% la științe.
Acestea nu sunt doar procente într-un raport internațional.
În spatele lor sunt sute de mii de adolescenți care vor intra, în câțiva ani, în universități, pe piața muncii și în societate.
Iar avertismentul lui Daniel David este tocmai acesta: dacă România nu transformă educația într-o prioritate reală și nu schimbă mecanismele care produc aceste rezultate, nota de plată nu va fi achitată doar de școală. Va fi achitată de întreaga societate.
Educația nu este doar despre note. Este despre capacitatea unei țări de a-și construi viitorul.
