Senatorul UDMR de Satu Mare critică forma actuală a proiectului și cere o lege care să corecteze inechitățile fără să reducă veniturile angajaților
România are nevoie de o nouă lege a salarizării, însă aceasta nu poate fi adoptată doar pentru respectarea unui termen-limită, susține senatorul UDMR de Satu Mare, Turos Lorand. Parlamentarul avertizează că graba ar putea genera o lege care să afecteze, pentru ani de zile, veniturile a sute de mii de angajați din sectorul public.
„Nu legiferăm pentru Comisia Europeană”
Turos Lorand susține că presiunea exercitată de termenul-limită privind reforma salarizării nu poate reprezenta un argument suficient pentru adoptarea unui proiect pe care formațiunea sa îl consideră necorespunzător.
Senatorul amintește că noua lege a salarizării nu este o obligație apărută în ultimul moment, ci o reformă care, potrivit angajamentelor asumate prin PNRR, ar fi trebuit adoptată încă din 2023, în perioada guvernării PNL-PSD.
„Un proiect de lege necorespunzător nu trebuie adoptat nici măcar în grabă”, transmite Turos Lorand, subliniind că nici presiunea termenului și nici costurile întârzierii nu justifică adoptarea unei legi care ar putea produce efecte negative pe termen lung.
UDMR cere corectarea inechităților
Potrivit senatorului sătmărean, România are nevoie de o nouă lege a salarizării, în condițiile în care, în ultimii ani, în sectorul public s-au acumulat numeroase diferențe și dezechilibre.
În viziunea UDMR, reforma ar trebui să conducă la un sistem mai echitabil, în care angajații din domenii precum educația, sănătatea, asistența socială sau cultura să beneficieze de un parcurs profesional predictibil și de venituri care să le permită un trai decent.
Un principiu considerat esențial de formațiunea maghiară este ca noua lege să nu determine scăderea veniturilor actuale ale angajaților din sectorul public.
„Nimănui nu trebuie să-i scadă venitul actual din cauza noii legi a salarizării”, este poziția exprimată de senatorul UDMR.
În schimb, susține acesta, eventualele majorări suplimentare pentru salariile foarte mari pot fi amânate, în timp ce veniturile mai mici ar trebui ajustate mai consistent, iar dezechilibrele existente să fie eliminate.
Educația, sănătatea și asistența socială, puncte sensibile
Senatorul afirmă că forma actuală a proiectului nu îndeplinește aceste condiții și că mai multe sectoare importante au rămas cu probleme nerezolvate.
Educația, sănătatea, cultura, protecția copilului și asistența socială sunt printre domeniile despre care Turos Lorand spune că au în continuare nemulțumiri și dezechilibre care trebuie soluționate înainte ca noua lege să ajungă la vot.
Poziția UDMR, susține senatorul, nu este una singulară. În ultimele zile, responsabili din domeniile educației, sănătății și asistenței sociale, precum și organizațiile sindicale reprezentative, au respins cea mai recentă variantă a proiectului.
În aceste condiții, parlamentarul consideră că adoptarea rapidă a actului normativ ar fi dificil de justificat.
„O asemenea decizie nu poate fi luată în doar câteva zile”
Un alt reproș vizează modul în care partidele politice au primit forma finală a proiectului. Potrivit senatorului, documentul a ajuns în ultimul moment, deși vorbim despre o lege cu implicații majore asupra veniturilor și carierelor a sute de mii de oameni.
Turos Lorand consideră că o asemenea reformă trebuie analizată cu atenție și discutată cu cei care vor fi direct afectați de prevederile sale.
„Vorbim despre o lege care poate determina, pentru mulți ani, veniturile a sute de mii de oameni și viitorul unor profesii întregi”, argumentează senatorul, care consideră că o decizie de o asemenea importanță nu poate fi luată responsabil sub presiunea unui termen-limită și în doar câteva zile.
România riscă să piardă 770 de milioane de euro
Există însă și o miză financiară importantă. Nerespectarea termenului de la sfârșitul lunii august implică riscul ca România să piardă aproximativ 770 de milioane de euro din fondurile PNRR.
Turos Lorand recunoaște că este vorba despre o pierdere serioasă pentru România, însă susține că aceasta nu ar trebui să determine adoptarea unei legi despre care există riscul să genereze probleme și mai mari pe termen lung.
În opinia sa, bifarea unei ținte din PNRR nu poate fi mai importantă decât calitatea actului legislativ.
„Nu legiferăm pentru Comisia Europeană”, este mesajul senatorului, care insistă că legea trebuie construită în primul rând pentru oamenii care lucrează în sistemul public din România.
„Nu trebuie să regretăm legea peste cinci sau zece ani”
În această categorie intră profesorii, medicii, asistenții sociali, angajații din protecția copilului, lucrătorii din instituțiile de cultură și toți cei care asigură funcționarea serviciilor publice.
Potrivit lui Turos Lorand, noua lege trebuie să creeze un sistem salarial predictibil, echitabil și sustenabil, astfel încât România să nu ajungă în situația de a modifica din nou, fundamental, legislația peste câțiva ani.
Miza nu ar trebui să fie, așadar, doar adoptarea unei legi care să primească aprobarea Comisiei Europene, ci construirea unui mecanism salarial care să reziste în timp.
UDMR cere reluarea dialogului
În aceste condiții, senatorul consideră că procesul legislativ trebuie continuat, iar o variantă îmbunătățită a proiectului ar trebui să ajungă în Parlament încă în acest an.
Înainte de acest pas, însă, UDMR solicită un dialog real cu sectoarele vizate și cu reprezentanții angajaților. Totodată, punctul de plecare ar trebui să fie, potrivit lui Turos Lorand, principiile asupra cărora partidele politice au convenit deja în cursul verii.
UDMR își menține, astfel, susținerea pentru adoptarea unei noi legi a salarizării, însă cu o condiție clară: reforma să corecteze inechitățile existente, să facă profesiile din sectorul public mai atractive și mai predictibile și să nu reducă venitul actual al niciunui angajat.
În esență, mesajul senatorului sătmărean este că România are nevoie de o reformă a salarizării, dar nu de o lege adoptată în grabă doar pentru a bifa un termen. Pentru UDMR, calitatea și echitatea viitorului sistem salarial trebuie să primeze în fața vitezei cu care acesta este adoptat.
