Sindicaliştii sătmăreni se declară în totalitate împotriva proiectului minier de la Roşia Montană. Mai mult, şi parlamentarii UDMR de Satu Mare s-au declarat împotriva actualei forme a proiectului de lege privind exploatarea de la Roşia Montană. Poziţia a fost făcută publică în cadrul Comisiei de dialog social, şedinţă care a fost prezidată de subprefectul Cristian Sasu. Singura parte care s-a declarat în favoarea proiectului minier de la Roşia Montană a fost reprezentantul Patronatului Naţional Român, Ciprian Costea. În rest, obiecţiile la acest proiect extrem de controversat au curs în valuri.
CNSLR Frăţia, împotriva proiectului
Liderul sătmărean al CNSLR Frăţia, Dan Burulea, a fost primul sindicalist care şi-a manifestat public dezacordul cu proiectul minier de la Roşia Montană. Una dintre problemele cele mai stringente invocate de liderul CNSLR Frăţia au fost secretizarea excesivă a contractelor privind exploatările resurselor naturale sau tehnologiile privind extragerea minereurilor aurifere sau a gazelor de şist. “Exploatarea resurselor naturale nu poate fi secretizată. Cerem tragerea la răspundere a tuturor vinovaţilor, fiindcă considerăm că resursele naturale nu pot fi tranzacţionate în nume propriu de câteva persoane. Noi am trimis mai multe adrese privind respingerea proiectului de lege privind exploatarea de la Roşia Montană.
De asemenea, dorim un act legislativ pentru interzicerea exploatărilor miniere cu cianuri şi a extragerii gazelor de şist prin fracturarea hidraulică”, a declarat Dan Burulea. De asemenea, preşedintele Asociaţiei ecologiste Satu Mare – Oraş Verde, Voinea Ungureanu, a declarat că se opune la rândul său acestui proiect, care“ are menirea de a înlocui munţii cu un un lac uriaş de cianuri”. “Acest proiect nu este benefic pentru societatea românească. Acele zăcăminte de aur sunt ale copiilor noştri şi nu avem voie să le lăsăm moştenire un lac cu otravă care se va neutraliza în 125 de ani. Acest proiect nu este rentabil economic pentru România”, a declarat Voinea Ungureanu.
Carpatina Ardeleană, împotriva cianurilor
Liderul Societăţii Carpatine Ardeleanăa, Nagy Mark Janos, a declarat că nu are nimic de obiectat împotriva firmei care derulează proiectul minier de la Roşia Montană, ci împotriva folosirii cianurilor în procesul de extragere al aurului. Ca şi o consecinţă, România, în calitate de semnatar al unor tratate internaţionale, ar risca declanşarea unor proceduri de infrigement, respectiv procese împotriva statului român în cazul unor dezastre naturale, în condiţiile în care ar fi afectate şi alte state din jurul României. “Proiectul minier de la Roşia Montană nu corespunde principiului dezvoltării durabile. Proiectul de la Roşia Montană se bazează doar pe o dezvoltare economică şi nu ţine cont de aspectul social şi de mediu. În cazul unui dezastru efectele s-ar putea extinde pe un teritoriu mult mai mare, afectând şi ţările limitrofe”, a declarat Nagy Mark Janos.
Cel mai tranşant a fost, de departe, preşedintele Asociaţiei Mediatorilor Ardeleni, Viorel Danciu, care a concluzionat sec: “Suntem singura ţară din lume care investim într-un lac cu cianuri. În cazul unui dezastru ecologic, precum cel de la Baia Mare, România va rămâne şi cu cianurile şi va deveni şi bună de plată în urma unor procese”.
UDMR va vota împotriva proiectului
Prezenţi la întâlnire, deputaţii UDMR de Satu Mare Kereskenyi Gabor şi Erdei D. Istvan au precizat că grupul deputaţilor UDMR va vota împotriva acestui proiect. Deputatul Erdei D. Istvan a amendat o prevedere a proiectului legislativ, considerând-o neconstituţională, şi anume că unei firmei care face exploatare i se percepe o altă redevenţă decât celorlalte firme care exploatează resurse naturale, rezultând de aici o oarecare discriminare. “Nu putem să cerem o redevenţă în cazul balastierei de la Apa şi o altă redevenţă în cazul proiectului minier de la Roşia Montană. Dacă cumva trece această lege de Parlament, se poate ataca pentru discriminare. Aşa ceva nu e admisibil. UDMR nu va vota această lege“, a spus răspicat deputatul Erdei.
Nici deputatul Kereskenyi Gabor nu s-a arătat mai concesiv faţă de proiectul minier. Mai mult, acesta a precizat că Guvernul ar trebui să îşi asume sarcina acordării avizului în cazul proiectului, prin ministerele de resort, şi nicidecum Parlamentul. Acesta a acuzat o serie de presiuni pe care le-ar fi suportat foştii miniştrii UDMR ai Mediului. “Fostul ministru al Mediului, Laszlo Borbelyi, s-a trezit şi cu un dosar penal pentru că a cerut o clarificare a situaţiei înainte să se dea avizul de mediu. Aurul este o comoară, dar cea mai mare comoară este mediul înconjurător, pe care trebuie să îl lăsăm moştenire copiilor noştri”, a concluzionat Kereskenyi Gabor.
Ciprian Bâtea
