Castorică s-a trezit cu faţa la cearşaf şi pe Justiţie s-a supărat. Nu tocmai dezinteresat, căci are pe rolul instanţei un proces care îi poate pune capăt carierei sale de ratat. Cu dobitocească incisivitate, Castorică contestă decizia de incompatibilitate. Se teme că din senator pomanagiu va devenit un amărât de boschetar diliu. Aşa că apelează la vechile sale metode securiste, atacând Justiţia, sperând că va pricepe instanţa. Adică instanţa care-i judecă contestaţia la decizia de incompatibilitate. De asemenea, l-a atacat şi pe şeful inspectorilor de integritate, căruia îi reproşează decizia de incompatibilitate. Castorel crede ca un tembel că astfel de atacuri ordinare îi vor aduce salvare. Spre ghinionul său de rozător derbedeu, un astfel de demers securist nu mai poate avea succes într-o ţară democratică. Pe nimeni nu mai sperie atacul la baionetă, iar asta o va constata şi ischemicul Castorică, renumit după dotarea sa mică. Zilele sale, chiar şi aşa ratate, sunt deja numărate. În scurt timp, acest individ ratat, care peste tot s-a făcut de rahat, va fi exmatriculat din Senat. Va deveni un boschetar ordinar, cu minte ischemică, care îşi va face veacul pe lângă vreun bar, cerşind o vodcă mică.
