Proiectul de modificare a Constituției a fost finalizat. Textul noii legi fundamentale urmează să ajungă în dezbatere parlamentară după ce va obține avizul de la Curtea Constituțională și Consiliul Legislativ. Referendumul va avea loc odată cu alegerile europarlamentare. Cele mai importante modificări ale Constiției vizează schimbarea statutului președintelui țării, a rolului celor două camere ale Parlamentului și s-au eliminat unele prevederi care dădeau puteri sporite procurorilor în dauna drepturilor fundamentale ale omului. În viziunea noii Constituții, președintele țării devine un garant al instituțiilor statului, un arbitru în lupta politică, fapt care pune capăt regimului autoritar instaurat de Traian Băsescu. Astfel, șefului statului își va diminua influențele din cadrul puterii executive sau judecătorești și nu va mai putea avea un rol decisive în numirea premierului.
S-a pus capăt regimului prezidențial
Potrivit art. 103, alineat 1, “ Preşedintele îl desemnează drept candidat pentru funcţia de prim-ministru pe reprezentantul propus de partidul politic, respectiv de alianţa politică care a participat la alegeri, care a obţinut cel mai mare număr de mandate parlamentare, potrivit rezultatului oficial al alegerilor. În cazul în care există mai multe formaţiuni politice care au participat la alegeri şi care au obţinut acelaşi număr de mandate, Presedintele îl desemnează drept candidat pentru funcţia de prim-ministru pe reprezentantul propus de partidul politic, respectiv alianţa politică care a participat la alegeri, care a obţinut cel mai mare număr de voturi, potrivit rezultatului oficial al alegerilor”.
Pe această cale se elimină arbitrariul din actuala Constituție, care dădea posibilitatea președintelui de a refuza candidatura unui premier propus de o alianță politică. Astfel se elimină dreptul șefului statului de a numi premierul, atribuții exclusive în acest sens având doar Parlamentul, rezultat în urma alegerilor legislative. Potrivit noii Constituții, șeful statului rămâne cu dreptul de a organiza referendum, fără a cere aprobarea Parlamentului, dacă strange 250 000 de semnături.
Atribuții diferite celor două camere ale Parlamentului
În privința Parlamentului, aleșii au decis o separare clară a atribuțiilor celor două camere: Camera Deputaților va avea rol aproape exclusiv de a legifera, iar Senatul se va ocupa de numirile șefilor instituțiilor aflate sub control parlamentar, va adopta tratatele internaționale și va lua decizii în privința administrației locale.
În noua Constituție s-au adus unele modificări și asupra modului de dizolvare a Parlamentului. Astfel, Legislativul poate fi dizolvat dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru investitura Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a trei solicitări de investitură. Ca o noutate, Parlamentul poate fi dizolvat dacă un referendum pentru demiterea președintelui țării nu este validat.
Un amendament introdus la articolul 64, prevede ca” Orice persoană de drept public, orice persoană juridică privată şi orice persoană fizică, cu excepţia magistraţilor, are obligaţia de a se prezenta, direct sau prin reprezentant legal, după caz, în faţa unei comisii parlamentare, în urma invitaţiei scrise primite din partea acesteia, cu respectarea principiului separaţiei puterilor în stat”.
S-au eliminat posibilele abuzuri ale procurorilor
La capitolul Justiție, parlamentarii au introdus o prevedere care elimină posiblitatea ca interceptările obținut ilegal de procurori să poate fi folosite în instanță ca probă. „“Este interzisă folosirea unei probe obţinute ilegal, cu excepţia cazului în care aceasta este folosită în favoarea celui acuzat”, se arată în noua formă a alineatului 14, articolul 23 din proiectul de revizuire, la propunerea senatorului PSD Ioan Chelaru. De asemenea, procurorii nu vor putea folosi interceptările decât în faza urmăririi penale, iar mandatul pentru interceptări nu va fi dat decât de instanțele competente.
Noua Constituție prevede ca judecarea parlamentarilor să nu se mai facă direct la Înalta Curte de Casație și Justiție și ei să ajungă în primă instanță la Curtea de Apel. Aleșii au susținut în comisia de revizuire ca parlamentarii să fie judecați ca orice cetățean al țării. Acest lucru ar da posibilitatea ca aceștia să poată aibă dreptul de să trece prin „filtrul” judecății mai multor magistrați.
Proiectul noii Constituție urmează să primească avizul Curții Constituționale și al Consiliului Legislativ, iar apoi votul plenului celor două camere ale Parlamentul. Referendumul pentru aprobarea Constituției revizuite va avea loc odată cu alegerile europarlamentare, pe 25 mai.
Marius Oproiu
