Mai mulţi sătmăreni din zona centrală ne-au semnalat că l-au surprins într-o nouă ipostază penibilă pe Castorul cel retardat. Aceştia au auzit bătăi insistente la uşi şi au crezut că e vorba de niscaiva puşti veniţi la stropit. Când au deschis uşile, au avut însă surpriza să-l vadă pe Castorul ramolit, venit cică la stropit. Majoritatea i-au trântit uşa în nas, însă câţiva înăuntru l-au poftit, mai degrabă din silă decât din milă. Aflat în profunde stări euforico-bahice, Castorul soios a scos un parfum puturos şi a încercat să stropească reprezentantele sexului frumos. La cât era de ameţit, de cele mai multe ori cu parfumul pe lângă a nimerit. Rozătorul derbedeu imediat şi cu tupeu a cerut răsplată pentru stropitul său. Cu o voce spăşită, Castorul cel bou a cerut peste tot un pahar de pălincă şi un ou. Pălinca a sorbit-o imediat, iar ouăle le-a băgat în buzunarele sacoului pătat şi şifonat. Apoi a plecat mai departe, hotărât să-şi agonisească haleala şi băutura de Paşte. Oamenii care l-au primit pe loc s-au crucit şi s-au scârbit de tupeul Castorului nesimţit, venit ca tuciuriii la cerşit. De asemenea, cu toţii s-au jurat în veci să nu-l mai primească pe rozătorul ischemic, retardat şi pe deasupra complexat, care s-a făcut din nou de rahat. Chiar dacă foamea şi setea sunt mari, puţină demnitate nu strică, chiar dacă te cheamă Castorică!
