Castelul Vecsey din Livada, construit între 1760-1764, un remarcabil exemplu de arhitectură barocă, de plan dreptunghiular, pe două nivele şi cu o mică curte interioară, se află astăzi în paragină, din păcate, ca multe alte monumente istorice din judeţ. Odinioară, exemplu al bogăţiei şi puterii uneia dintre cele mai bogate familii din zonă, astăzi, în subordinea Direcţiei pentru Tineret Satu Mare, într-o stare deplorabilă, fără ca vreo persoană să ia măsuri.
Castelul a fost construit de familia Vecsey şi este cel mai important monument de arhitectură al localităţii, fiind construit între 1760-1764. Clădirea a avut un etaj ornamentat cu sculpturi din lemn, care, însă, a fost distrus în urma unui incendiu din 1823, iar castelul a fost acoperit ulterior fără a mai fi reconstruit cel de-al doilea nivel.
Deasupra intrării centrale se află blazonul familiei Vécsey, care stă mărturie că în această clădire a trăit o importantă familie de nobili, a cărei domeniu feudal se întindea peste câteva zeci de sate. Din anul 1507 localitatea Livada a fost stăpânită în mare parte de familia Vecsey, iar din anul 1924 de către familia contelui Sztaray. Din familia baronului Vécsey, primul stăpân a fost Vécsey Sándor, având domeniul feudal în 82 de sate, trecând şi peste hotarul de azi, până în Ungaria, scrie Anzik Albert, în monografia localităţii.
Faţada clădirii este păzită de doi zmei executaţi din alamă pe jgheab, pentru a speria spiritele rele. Castelul este înconjurat de un parc englezesc ideal pentru plimbări, plin cu copaci seculari. În secolul al XX-lea castelul a revenit familiei Sztaray, care a fost nevoită să-l părăsească în 1944.
Baroneasa Vecsey Eszter, ultimul descendent al familiei
Puterea economică a familiei este reflectată în multe construcţii realizate în Livada, precum: castelul Vécsey (1760-1764), castelul vânătorilor de la Barkólcza (1870), distrus în 1944, casino (1828), clădire pentru jandarmi (1848), moara cu aburi (1825) demolată în 1967, şcoli confesionale (romano şi greco-catolică), poşta (1890), cabinet medical (1900), locuinţe pentru angajaţi, 84 familii, locuinţe pentru nevoiaşii satului, 7 familii, calea ferată îngustă pentru transportul buştenilor din pădurea Dimaság şi Barkólcza, Fabrica de spirt (1940), 4 ferme agricole (Jozsef, Miklós, Görbeszeg, Majdlesz) cu construcţii, magazine şi locuinţe.
Baroneasa Vecsey Eszter este ultimul descendent al familiei care a trăit în castelul din Livada. Povestea celei care a fost probabil cea mai bogată femeie din judeţ în 1944 este una incredibilă, Baroneasa Vecsey ajungând să îşi trăiască ultimii ani din viaţă, în condiţii modeste, în casa familiei fostei sale cameriste, Bancsi Csuka Juliska.
Din cartea jurnalistului Iosif Ţiproc, „Conace, oameni, destine”,aflăm că baroneasa Vecsey avea o avere de peste 8000 de ha de teren arabil, păşuni şi păduri. Nu reuşeşte să conducă singură feuda, iar în anul 1924 l-a chemat pe un nepot de-al ei, Sztaray Mihaly, să o ajute. Odată cu venirea ruşilor în 1944 pe aceste meleaguri, contele Sztaray pleacă din Livada, însă baroneasa decide să rămână în castelul în care s-a născut.
În 20 octombrie 1944, cu două zile înainte de a intra ruşii în Livada, ea şi-a pregătit un bagaj mic şi a părăsit castelul, mutându-se la familia cameristei sale, care locuia într-o casă modestă.
Baroneasa a trăit cu gândul că, după ce va trece războiul, se va întoarce în castel, însă nu a fost să fie aşa. Ultimii opt ani din viaţă i-a trăit în casa familiei Bancsi Juliska, nu în cele mai bune condiţii. În martie 1951, baroneasa a decedat. Familia Csuka a făcut o înmormântare după posibilităţile ei, iar baroneasa a fost îngropată în cimitirul romano-catolic, în spatele capelei Vecsey, unde se odihnesc şi ceilalţi membrii ai familiei. Aceasta a trăit între anii 1863-1951.
Lăsat în paragină
Astăzi castelul, care cândva arăta faima şi puterea familiei Vecsey, este lăsat să se dărâme, acoperişul deja dă semne de şubrezire. În plus, clădirea a rămas fără geamuri, iar grădina este neîntreţinută de ani buni. Imobilul se află în administrarea Direcţiei de Sport şi Tineret Satu Mare care în momentul de faţă nu dispune de banii necesari pentru reabilitare iar autorităţile locale care vor să-l ia în administrare, au nevoie de acordul Guvernului. Restaurarea castelului ar costa în jur de 8 milioane de euro, iar singura lui şansă sunt fondurile europene.
Primăria Livada şi-a arătat însă disponibilitatea de-a prelua clădirea. Pentru ca acest lucru să fie posibil ar fi nevoie însă de o hotărâre de Guvern, lucru pe care mizează şi edilul.
“Ne-ar interesa să redobândim dreptul de proprietate ca să putem accesa fonduri europene. După calculele făcute ar necesita undeva între 5 şi 7-8 milioane de euro ca să arate cum arăta cândva, pe vremuri. Eu sper că va fi favorabil ca să îl putem pune la punct pentru că e păcat, vă spun sincer, e o clădire foarte frumoasă şi păcat cum arată momentan”, susţine Arthur Piricsi, primarul orașului Livada.
Nicolae Ghişan
