„Glasul Bisericii” la Baba Novac!



„Creşteţi şi vă înmulţiţi şi stăpâniţi pământul!” – sunt cuvintele ce au pus stăpânire pe dialogul avut, în cadrul emisiunii televizate, cu părintele paroh Seleşi Grigore din Baba Novac, o localitate frumoasă, ce aparţine de oraşul Ardud. Localitate frumoasă, cu un preot bine pregătit, care de 16 ani slujeşte cu credinţă într-o biserică deosebit de primitoare, vara!

A realizat mult în interior şi în exterior, este mereu înconjurat de credincioşi, majoritatea pensionari, ce-şi duc zilele dintr-o pensie CAP. Doar puţini mai au câte un loc de muncă să-şi poată trimite copiii la şcoală, că acolo, în Bbaba Novac a mai rămas o grupă de grădiniţă.

Cu greu şi cu un oftat adânc a explicat părintele din ce trăiesc oamenii de acolo şi că pentru orice reparaţii, văduvele şi pensionarii sunt cei care ajută biserica. Norocul lor este că primarul Ovidiu Duma este prezent şi încearcă să-i facă, prin fapte, să simtă că aparţin oraşului Ardud. Acum au turnat fundaţia capelei din cimitir, urmând s-o ridice. Trebuie să introducă încălzirea în biserică (necesară pentru credincioşi şi păstrarea frumoasei picturi interioare), să construiască un altar de vară în curtea bisericii, poate cea mai potrivită pentru aşa ceva. Acolo, în Baba Novac, aşezare ce seamănă cu o staţiune, în vechea clădire a şcolii, cu eforturi mici, primăria ar putea deschide un cămin de bătrâni (pensia plus ajutor) pentru cei rămaşi fără sprijin. Oricum, clădirea nu poate fi lăsată în paragină. Preotul Grigore cunoaşte bine oamenii, este ataşat de fiecare şi trăieşte în mijlocul lor, fiind prezent la toate evenimentele localităţii. La marile sărbători biserica devine neîncăpătoare, întorcându-se fiii satului, rudele şi prietenii. Monumentul eroilor din apropierea frumoasei biserici este îngrijit, iar cimitirul demonstrează că locuitorii de aici ştiu să-i omagieze pe cei „plecaţi”, fiind unul, cu adevărat, model.

Un preot când e mulţumit de ceea ce s-a realizat, e mulţumit şi poporul! Aşa se întâmplă la Baba Novac. Deşi părintele Grigore vine din Zalău, iar soţia din Bobota (ce ne aminteşte de marele Coposu) s-au obişnuit aici şi sunt utili locuitorilor de toate vârstele, fiind conştienţi că biserica rămâne singura instituţie în care românii mai au încredere. Am discutat multe cu preotul Grigore şi mi-a lăsat o impresie deosebită, aceea că este un om hărăzit pentru a fi preot, om ce merită cinstire, preţuire şi admiraţie!

Teodor Curpaş





ULTIMELE ȘTIRI

Latest Posts