Scărişoara Nouă, locul în care moţii şi-au păstrat tradiţiile pe meleagurile sătmărene



Scarisoara-Noua2

Scărişoara Nouă a fost înfiinţată în 1924 de către colonişti moţi aduşi din Scărişoara, judeţul Alba, şi alte localităţi din Munţii Apuseni. Localitatea de pe graniţa cu Ungaria este poate cel mai elocvent exemplu al faptului că românii, siliţi nu de puţine ori în istorie să o apuce în bejenie, îşi iau cu ei la plecare satul, biserica şi tradiţiile. Chiar dacă uneori sunt nevoiţi să le poarte prin vremuri doar în suflete ei se vor lipsi de multe, dar niciodată de acestea. Două sunt obiectivele majore pe care fiecare vizitator trebuie să le vadă când ajunge în Scărişoara Nouă: Mănăstirea şi Muzeul etnografic al Moţilor.

Călugării „grăniceri“ de la Scărişoara
În 1924, mai multe familii de moţi ortodocşi din Apuseni au fost colonizate pe graniţa de vest a ţării, la mai puţin de 20 km de Carei, în mijlocul lumii catolice. Cu pământurile lipite de graniţă, şi-au ridicat satul, Scărişoara Nouă, dându-i numele aşezării părăsite din munţi. În 1940, după Dictat, au fost alungaţi, dar au revenit, sprijiniţi de confraţii din localitatea învecinată. Ortodocşi din tată-n fiu, şi-au purtat biserica în inimi şi şi-au pus la păstrare tradiţiile într-un muzeu al moţilor, ridicat în mijlocul satului, rugându-l pe Crăişorul Munţilor, adică pe Avram Iancu, să le păzească de acolo, din ceruri, de unde se află. După 1990, cele aproximativ 80-90 de familii de moţi din Scărişoara Nouă au dorit să vadă şi mănăstire ortodoxă întrupată în noul pământ.

„Mănăstirea are hramul «Sfântul Ioan Botezătorul». În anul 1991, credincioşii din Scărişoara Nouă l-au rugat pe Înalt Preasfinţitul Justinian să binecuvânteze înfiinţarea unei mănăstiri aici.

Primul stareţ a fost părintele Serapion Nădejde, care a stat aici câţiva ani. Apoi, îmbolnăvindu-se, s-a retras, dormindu-şi acum somnul de veci la Mănăstirea Lainici. A venit după aceea părintele Veniamin, iar din 1995 până în 2007 a fost aici părintele Teofil Pop, care este acum stareţ la Mănăstirea Moisei.

scarisoara-noua3

Jur-împrejurul bisericii se află altarul de vară, clopotniţa, agheasmatarul şi un corp armonios de clădiri, care adăposteşte un muzeu, cu obiecte aparţinând moţilor, adunate de călugări de prin satele din Apuseni, o bibliotecă bogată, cu vreo 5.000 de volume, şi un spaţiu multifuncţional, impresionant din punct de vedere arhitectural.În interiorul mănăstirii găsim icoane făcătoare de minuni, o frescă realizată de pictorul maramureşean Ioan Botiş, în stil bizantin, şi cu două steaguri tricolore pe solee.

Muzeul Etnografic al Moţilor
Muzeul a fost înfiinţat cu mult timp în urmă, însă a fost apoi reorganizat în 1994, când a intrat sub administraţia specialiştilor Muzeului Judeţean Satu Mare. Astăzi, muzeul cuprinde două clădiri, una cu expoziție etnografică, iar alta de istorie. Între aceste două clădiri se află bustul lui Horea, realizat din bronz.

scarisoara-noua-5
Colecţia de etnografie a muzeului se află amenajată în prima clădire. Edificiul a fost ridicat de săteni în anii ‘40. Expoziţia este bogată, interesantă şi diversă. Cuprinde peste 800 de obiecte aduse de moţi din zona din care au venit, obiecte folosite în viaţa de zi cu zi, atât în gospodărie, cât şi la munca câmpului. În prima cameră a expoziţiei de etnografie, este amenajat un interior ţărănesc. A doua şi a treia cameră prezintă industria ceramică şi textilă, cu costume populare şi vase ceramice. A patra încăpere prezintă unelte agricole şi ocupaţii ţărăneşti. A cincea încăpere prezintă meşteşugurile, cu uneltele folosite în cadrul atelierelor vremii. Ultima încăpere a clădirii este folosită ca depozit.

În a două clădire a fost amenajată secţia istorică, menită să prezinte istoria locului și a regiunii de la descoperirile arheologice din vremea dacilor şi romanilor, până la martirii Horea, Cloşca şi Crişan sau Avram Iancu. Expoziţia aceasta cuprinde, printre altele, piese originale, fotografii, documente şi lucrări de artă contemporană, realizate de artişti plastici şi artişti populari.

Munţii Apuseni au devenit un reper al creaţiei materiale şi spirituale realizată şi întreţinută de moţi de-a lungul timpului. Muzeul a devenit un simbol al vieţii moţilor în această localitate, zonă în care şi-au întemeiat o nouă gospodărie şi unde au deprins noi tradiţii specifice meleagurilor sătmărene.

Nicolae Ghişan

scarisoara-nnoua4





ULTIMELE ȘTIRI

Latest Posts