More


    Cum sunt văzuţi ardelenii de ceilalţi români şi ce-i deosebeşte în limbaj

    =

    ardeleni1

    Un sondaj de opinie realizat la nivel naţional de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), arată că transilvănenii şi bănăţenii sunt românii cei mai apreciaţi de ceilalţi români. La polul opus, bucureştenii şi moldovenii adună cele mai multe aprecieri negative.

    La întrebarea deschisă “Ce trăsătură care îi deosebeşte de restul românilor au transilvănenii?”, între cele 24 de trăsături prezentate în studiu nici una nu are caracter negativ. Potrivit respondenţilor, principalele caracteristici care i-ar singulariza pe transilvăneni printre români ar fi: “patriotismul / naţionalismul”, menţionat de 12% dintre respondenţi, “cinstea / corectitudinea” – 8%, “hărnicia” – 7%, “sunt mai uniţi” şi “sunt calculaţi / disciplinaţi” câte 5%. Printre alte trăsături specifice enunţate mai merită menţionate: “mai civilizaţi”, “calmul” şi “seriozitatea” – câte 4%, “mai occidentali” – 3%, “inteligenţa / înţelepciunea”, “mai educaţi” şi “demnitatea”, câte 2%, “răbdarea”, “sunt superiori”, “sunt respectuoşi”, câte 1%.

    În cealaltă extremă se situează bucureştenii, despre care românii au găsit doar trei trăsături pozitive: “sunt buni / harnici / de bun simţ” – 4%, “hotărârea / ambiţia” – 3%, respectiv “isteţimea” – 2%. În rest, principalele lor caracteristici ar fi: “aroganţa / îngâmfarea” – 13%, “sunt şmecheri / parşivi”, “delăsarea / lenea”, “traiul mai bun / sunt mai bogaţi”, “sunt vulgari / imorali / hoţi” şi “irascibilitatea”, câte 5%. Alte trăsături specifice bucureştenilor ar mai fi: “se cred superiori celorlalţi români” – 4%, “sunt agitaţi” – 3%, “răutatea / invidia” – 3%, “egoismul”, “tupeul / obrăznicia”, “prostia”, “seamănă cu ţiganii” şi “nesimţirea”, câte 2% sau “sunt mitici” – 2%.

    Dominante sunt trăsăturile negative şi în cazul moldovenilor, definiţi prin: “accent / felul de a vorbi” şi “lene” de 10% dintre români, “cultura / tradiţiile / obiceiurile” şi “patriotismul”, câte 6%, respectiv “sărăcie / sunt necăjiţi” şi “prostie / incultură / sunt înapoiaţi”, câte 5%. Printre altele, mai sunt menţionate “credinţa” şi “lentoarea”, câte 2%, “sunt beţivi”, “sunt manipulabili”, “sunt comunişti”, “sunt simpli / umili”, “naivitatea” şi “ţigănia”, câte 1%.

    Bănăţenilor nu li s-au găsit decât două caracteristici negative: “se consideră mai bogaţi / avansaţi / deştepţi” şi “egoism”, câte 1%. Trăsăturile dominante ale bănăţenilor sunt: “hărnicia / sunt gospodari” – 11%, “cinste / corectitudine” – 8% şi “mândria / orgoliul” – 7%. Printre altele, se mai definesc prin: “ei sunt fruntea”, “sunt mai occidentali / se simte influenţa vestică” şi “seamănă cu ardelenii” – câte 3%, “sunt civilizaţi” – 2%, “sunt realişti” şi “sunt oameni de sine stătători”, câte 1%. Oltenii par a deţine melanjul complet al trăsăturilor pozitive şi negative. “Iuţeala” – 8%, “mândria” şi “sunt şmecheri”, câte 6%, “îngîmfarea” şi “sunt vorbăreţi”, câte 5%, par a fi caracteristicile definitorii ale oltenilor. Menţionate mai sunt: “sunt energici” – 3%, “sunt descurcăreţi”, “sunt neinteligenţi”, “sunt aprigi”, “dorinţa de a conduce”, “sunt necivilizaţi”, câte 2%, “sunt ca moldovenii”, “sunt căpoşi”, “sunt glumeţi”, “sunt conservatori” şi “loiali”, câte 1%.

    ardeleni2
    Transilvănenii se văd pe ei înşişi harnici, serioşi, sinceri şi plini de căldură. În schimb, cei din sud îi caracterizează pe ardeleni ca fiind calmi, civilizaţi, patrioţi şi naţionalişti, în vreme ce pentru moldoveni suntem uniţi, occidentali, cetăţeni maghiari, păstrători ai tradiţiilor, hotărâţi, luptători, ambiţioşi, calculaţi şi disciplinaţi. Pentru bucureşteni, ardelenii sunt calmi, cinstiţi, corecţi, harnici, patrioţi, naţionalişti, mai uniţi, răbdători, serioşi, demni, calculaţi, disciplinaţi, superiori. Surprinzător, nici chiar locuitorii capitalei nu au o imagine tocmai idilică despre ei înşişi, autocaracterizându-se drept agitaţi, delăsători, leneşi, egoişti, mitici, neserioşi, nesimţiţi, trai mai bun, mai bogaţi, vulgari, hotărâţi, ambiţioşi, buni, harnici şi de bun simţ.

    Ardelenii şi bănăţenii, în schimb, nu au păreri prea bune despre locuitorii nici unei alte regiuni a ţării. Pentru transilvăneni, bucureştenii sunt egoişti, neserioşi, răi, invidioşi, se cred superiori, sunt şmecheri, parşivi şi irascibili, iar moldovenii sunt sinceri, inculţi, înapoiaţi, leneşi, nepăsători, pasivi, mincinoşi, violenţi, aprigi, îndrăzneţi, uniţi şi ţin la ţară. Dinspre Transilvania şi Banat, oltenii par definiţi prin accent, sunt căpoşi, descurcăreţi, glumeţi, vorbăreţi şi îngâmfaţi, în vreme ce pe munteni îi reprezintă accentul şi faptul că sunt muncitori, harnici, patrioţi şi avari / ţin la ban. Studiul a fost realizat în 25 ianuarie pe un eşantion de 1.036 de persoane majore şi are o eroare maximă tolerată de +/- 3,1%.

    De ce sunt ardelenii molcomi la vorbă
    Lect.univ.dr. Radu Drăgulescu spune că, în ciuda miturilor existente, pur ştiinţific proverbiala lentoare ardelenească este o stereotipie, nefiind niciodată demonstrată ştiinţific. Explicaţiile, spune acesta, nu sunt ştiinţifice, ci pure supoziţii care au circulat de-a lungul timpului. Una dintre ele ar fi imitaţia, respectiv copiii imită mişcările, variantele lingvistice şi tempo-ul lingvistic al părinţilor, al bunicilor. O altă explicaţie pune pe seama alimentaţiei lentoarea ardelenească, în sensul că ardelenii mănâncă mult mai gras decât restul populaţiei iar asta evident că încetineşte întreg metabolismul. A treia explicaţie, tot fără acoperire ştiinţifică, este aceea că, dat fiind faptul că românii nu au avut drepturi şi erau uşor condamnabili, ei au învăţat să nu mai vorbească în primul rând neîntrebaţi şi în al doilea rând şi când sunt întrebaţi să se gândească foarte bine ce spun. În plus, făcând atâta timp transhumanţă, ardelenii au devenit mai circumspecţi, fiind foarte mult pe drum, nu e bine să fii foarte prietenos cu oricine intră cu tine în vorbă.

    ardeleni3
    Lect. univ. dr. Radu Drăgulescu spune că foarte multe dintre cuvintele regăsite în mod tradiţional în vocabularul ardelenilor sunt de fapt împrumutate. Foarte mult s-a împrumutat, firesc, din germană, de unde vin termeni precum şopru, foraibăr, felderă (unitate de măsură pentru cereale), ştrampi (ciorapi), cucuruz (porumb), boambe sau crumpene (cartofi). Şi vestitul „musai” vine tot din germană, iar termenul nemţesc înseamnă „trebuie să fie”. Chiar şi colocvialul „budă”, folosit pentru toaletă, vine din limba germană, termenul nemţesc însemnând colibuţă, bordeiaş. Din maghiară avem alte două cuvinte celebre în limbajul ardelenilor, „Ioi”, o interjecţie gen „Oau” sau „Vai”, dar şi „Tulai”, care provine din maghiarul „tolvaj”, acesta însemnând “tâlhar”. Aşadar, spune specialistul, la origine putea fi tradus prin „Hoţii!”, iar mai târziu a devenit „Vai”. În multe zone se foloseşte şi ca exprimare a mirării, a uimirii. Şi vestitul „No” vine, după unii cercetători, tot din maghiară şi ar însemna „Ia”.

    Nicolae Ghişan



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    spot_img
    spot_img