More


    Mocăniţa de pe Valea Vaserului – Aventura supremă într-un peisaj de poveste

    =

    mocanita1

    O călătorie cu trenul cu aburi “Mocănița” pe defileul Văii Vaserului din Munții Maramureșului pare o ieșire pe o altă poartă a timpului și e unul dintre punctele de atracție a turiștilor români și străini care ajung în Maramureș.

    Valea Vaserului, care măsoară 50 km din Vişeu de Sus până la staţia terminală Comanu, nu se poate compara cu nicio altă vale din Carpaţi. Ea cuprinde o zonă împădurită enormă, care până la taberele muncitorilor nu este locuită şi singura cale de acces o reprezintă calea ferată forestieră. Ca şi zonă ce face parte din Parcul Natural “Munţii Maramureşului”, Valea Vaserului se află sub protecţie europeană, utilizarea ei forestieră este însă permisă; obligaţiile ecologice asigură faptul că pădurea va fi conservată la capacitatea ei actuală.

    Pornind din Vişeu de Sus spre pădure, există aprox. 8 km de drum neasfaltat, presărat cu case. În Delta-Novăţ, acolo unde şina formează un triunghi pentru bifurcaţie, calea ferată se ramifică la dreapta pe o distanţă de aproape 7 km spre Valea Novăţ, iar la stânga, de-a lungul râului Vaser, continuă magistrala spre Comanu. Prin Cozia, Botizu, Făina şi până la Comanu, calea ferată trece printr-o zona spectaculoasă din punct de vedere al peisajului: regiuni înguste ale defileului, poleite cu stânci, văi şopotitoare, coloritul vesel al pădurii diversificate, trei (!) tuneluri scurte înainte de Botizu. În Făina, mai sus de gară se poate vizita o capelă construită de coloniştii austrieci, închinată Prinţesei Elisabeta („Sissi“).

    Aprox. 5 km după Făina, la Măcârlău, calea ferată străbate rămăşiţele unui dig, altădată solid, care avea în trecut o funcţie importantă în procesul plutăritului.

    Trenul cu aburi Mocănița e doar pretextul de a vizita și alte obiective turistice învecinate cum ar fi: cartierul Țipțerai, locul unde au trăit coloniști țipțeri din Austria, bisericile locale dar și a pleca spre alte destinații care te pot duce până în zona de frontieră româno-ucraineană.

    mocanita2

    Călătoria pe Valea Vaserului, fie o excursie de o zi cu trenul sau o drumeţie mai lungă cu cortul, este până astăzi o aventură. În mijlocul pădurii întunecate, sau pe pajiştile invadate de soare, în gările singuratice sau în tabăra energică şi zgomotoasă a muncitorilor din pădure, se deschide o lume fascinantă, o altfel de lume.

    Scurt istoric
    Exploatarea lemnului de pe Valea Vaserului a început în secolu al XVIII-lea de către colonişti germani, care foloseau plute pentru transportul lemnului tăiat la gaterele din Vişeu. Construcţia căii ferate forestiere a început în 1932, într-o perioadă în care acest tip de căi ferate era foarte la modă în Europa, în special în zona carpatică.

    Ecartamentul îngust era necesar pentru a permite căii ferate să urmeze traseul sinuos al râului. La urcare, locomotiva împingea vagoanele goale pentru lemn, iar la coborâre, greutatea lemnului, coroborată cu gravitaţia, permitea trenului să coboare până în Vişeu de Sus.

    Numită adesea „Mocăniţa de pe Valea Vaserului“, Calea Ferată Forestieră din Vişeu de Sus a fost construită în 1932, ca alternativă modernă la plutărit. După 1990, a rămas singura cale ferată forestieră funcțională din România. Din anul 2000, Mocănița este susținută și de asociaţia „Hilfe für die Wassertalbahn“, din Elveția, cu ajutorul căreia s-au repus în funcţiune locomotive care fuseseră retrase, s-au procurat noi vagoane de persoane şi s-au restaurat depoul şi clădirea istorică a gării.

    mocanita3

    Din 2003, operațiunile feroviare sunt realizate în regim privat, de firma română R.G.Holz Company S.R.L. Calea ferată şi o mare parte din pădurile de pe Valea Vaserului sunt în continuare proprietatea statului.

    Nicolae Ghişan



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    spot_img
    spot_img