Cine sunt şvabii sătmărenii şi cum trăiau ei?

svabi 1

Majoritatea şvabilor sătmăreni sunt originari din Württemberg, strămoşii lor fiind aduşi aici de pe teritoriul aflat între Lacul Boden şi cursul Dunării, numit şi Şvabia de Sus (Oberschwaben)

Șvabii sătmăreni fac parte din grupa șvabilor dunăreni, alături de cei colonizați în aceeași perioadă în Banat, dar și în teritorii aflate astăzi în Ungaria (Pecs), în Croația și Serbia. Au călătorit pe Dunăre în jos, pe Schwabenziller, Platten și Ulmer Schachtel (bărci specifice, plute sau bărci de mare capacitate, pentru transportul mărfurilor), în căutarea unei vieți mai bune. Au adus cu ei cunoștințele și obiceiurile locurilor natale, meșteșuguri, viticultură, arhitectură, comerț și rânduirea satelor .

Conform cercetătorilor în judeţul Satu Mare putem vorbi despre 30 de localităţi populate de şvabi dintre care 9 sunt “omogene” din punctul de vedere a originii locuitorilor tradiţionali (toţi fiind de origine şvabă, indiferent de etnia declarată azi la recensăminte). În 8 sate trăiesc împreună descendenţii unor grupuri de şvabi, maghiari şi români, în 5 sate găsim populaţie mixtă de origine şvabă şi maghiară, respectiv în 7 sate de origine şvabă şi română.

Sate şvabe omogene: Urziceni (Schinal), Petreşti(Petrifeld), Dindeştiu Mic (Klein Dengldorf), Cămin (Kalmandi), Moftinu Mare (Großmaitingen), Ghilvaci (Gilwatsch), Răteşti (Sagas), Beltiug (Bildegg). Localităţi cu populaţie de origine şvabă şi maghiară: Căpleni (Kaplau), Vállaj (Wallei), Mérk, Zajta (Saiten), Iojib.Localităţi cu populaţie de origine şvabă, maghiară şi română: Ciumeşti (Schamagosch), Sanislău (Stanislau), Tiream (Wiesenfeld), Craidorolţ, Ardud (Erdeed), Carei (Großkarol), Tăşnad (Trestenburg), Santău.Localităţi cu populaţie de origine şvabă şi română: Terebeşti, Mădăras (Madras), Sâi (Scheindorf), Socond (Grossokond), Şandra (Alexanderhausen), Borleşti (Burlescht), Hurezu Mare.

svabi 2

Istorie zbuciumată
Colonizarea șvabilor sătmăreni a început în anul 1712. În acea perioadă, pe aceste meleaguri au avut loc multe lupte pentru libertate ale ungurilor, care au culminat cu răscoala lui Francisc Rakoczi II. Răscoala lui a fost înăbușită și pacea a fost semnată de un fost general al Principelui Rakoczi, contele Karolyi Alexander (1669-1749). Pentru că el a fost semnatarul acestei păci și pentru că practic a fost oprită vărsarea de sânge, el a primit domeniile mari de aici, din jurul Careiului și Sătmarului. Întrucât acest teritoriu a fost afectat de aceste lupte pentru libertate și din cauza epidemiilor, contele avea nevoie de multă forță de muncă. Alexander Karolyi a înaintat o cerere Curții de la Viena să i se dea voie să aducă coloniști șvabi și anume din zona Oberschwaben, Baden-Württemberg.

De ce tocmai din această regiune? Pentru că era vorba de șvabi romano-catolici, iar contele Alexander Karolyi a fost romano-catolic și a vrut să întărească religia romano-catolică în această zonă, întrucât aproape toată populația maghiară era reformată. El a avut nevoie de agricultori în primul rând. Deci cei care au venit în decursul celor trei valuri mari de colonizare au fost preponderent agricultori.

Contele a promis atunci foarte multe avantaje: să-i scutească ani de-a rândul de impozite, a făgăduit locuințe, terenuri, atelaje, animale, promisiuni de care însă nu a putut să se țină, pentru că nu s-a gândit că vor veni chiar așa de mulți.

În 1712 a venit primul val de coloniști. S-au așezat în Carei și în trei alte sate din jur. Prima colonizare a avut însă urmări catastrofale: pe de o parte, drumul îndelungat pe care șvabii l-au făcut pe vapor, pe Dunăre, de la Ulm la Budapesta, apoi de la Budapesta la Carei, pe de alta, apa proastă și căldura, au făcut ca foarte mulți să moară pe drum. În special copiii. Iar când au ajuns aici, contele n-a putut să satisfacă toate promisiunile. Șvabii au fost cazați în fostele case ale iobagilor unguri, ori au trebuit să-și construiască ei singuri niște căsuțe. Bineînțeles că nu le-a fost ușor. Au trecut decenii multe până au putut să își întemeieze propriile gospodării.

După prima colonizare, contele nu a mai îndrăznit să trimită alte invitații, dar, după un timp, în 1723, a continuat. După al doilea mare val au rămas mai mulți aici.

Șvabii și-au adus și preotul cu ei. În localitățile unde au fost colonizați și în școlile profesionale s-a predat limba germană. Până în 1825 putem spune că li s-au creat condițiile să își mențină identitatea germană. Din 1825 a început în Ungaria așa numita “epocă a reformelor” și această epocă a avut drept consecință faptul că în locul limbii germane și a limbii latine, limba germană a ajuns pe locul secund, iar pe primul loc, de-a lungul deceniilor următoare, a fost limba maghiară.

Casa tradiţională ca păstrătoare şi promovatoare a culturii şvăbeşti este o instituţie unică în România nord-vestică
Muzeul şvbăbesc din Petreşti păstrează unele elemente ale culturii materiale a şvabilor, populaţie vorbitoare de limbă germană, originară din Germania istorică, colonizată în această regiune în secolul al XVIII-lea. În această perioadă populaţia şvabă a fost prezentă într-un număr reprezentativ în judeţul Satu Mare de azi.

Necesitatea înfiinţării unui muzeu a devenit o realitate odată cu dispariţia tot mai accelerată a culturii şvabilor care la începutul secolului al XX-lea a cunoscut o intensitate accelerată. Crearea unei colecţii etnografice a fost rodul primarului, Nagy Mária, care cu ajutorul unei echipe entuziaste a reuşit să pună bazele colecţiei actuale.

Datorită muncii lor şi al sprijinului Muzeului Judeţean Satu Mare în anul 1993 locuitorii satului au reuşit să inaugureze muzeul. Clădirea în care muzeul a fost amenajat s-a păstrat în forma ei originală atât din punct de vedere al structurii cât şi din cel al arhitecturii care este tipic stilului şvăbesc. Faţada clădirii, denumită în limba germano-şvabă “ghibli” mai păstrează anul construirii: 1881. Casa a fost proprietatea unei familii de ţărani şvabi înstăriţi. Conform stilului arhitectonic rural din această epocă, grajdul se găseşte în prelungirea casei, formând un singur corp de clădire cu casa. Dintre clădirile gospădăriei este demn de menţionat şura cu dimensiuni monumentale, care pe vremuri a fost acoperită cu trestie. Casa are o componenţă de patru camere, două holuri, două bucătării, două pivniţe, casa terminându-se cu un grajd pentru animale. Pe toată lungimea ei are un târnaţ sprijinit pe stâlpi de lemn, fixaţi în tălpi de fontă, iar în partea superioară având ornamente florale traforate. Camerele sunt mobilate cu piese de brad confecţionate de meşteri locali, ornamentate prin pictură cu motive florale şi vegetale stilizate, specifice şvabilor. Sunt prezentate obiectele utilizate în industria casnică textilă începând de la meliţă, pieptene de fuioare, furci de tors, vârtelniţă până la război de ţesut. În componenţa gospodăriei se află şi ”goreul”, continuat de o construcţie de mari dimensiuni, şura, care adăposteşte utilajele agricole.

1 COMMENT

  1. Articol incomplet,din pacate,a fost complet uitat,comuna Foieni(populatie suta la suta de origine svabeasca.
    Sunt multe greseli in acest articol(iarasi din pacate)

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

Citește și...

E clar de ce PNL doreşte anticipate. Vrea voturile românilor înainte ca facturile să explodeze

„Vă mai aduceţi aminte care a fost una dintre primele măsuri ale guvernului Orban? E simplu! Scutirea de taxe pentru bănci şi pentru coloşii...

Sondaj prezentat în ședința CEx PSD: PNL-38%, PSD-27%, USR-14%

Social-democrații au discutat în ședința CEx de miercuri pe marginea unui sondaj de opinie prezentat de Marcel Ciolacu care dă PSD la 27%, în...

MAE salută aniversarea a 140 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice cu Franţa, Germania şi Marea Britanie

Ministerul Afacerilor Externe salută aniversarea, joi, a 140 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice cu Republica Franceză, Republica Federală Germania şi Regatul Unit...

PSD nu participă la votul de învestitură a Guvernului Orban 2

Liderii PSD au votat în unanimitate în ședința CEx să boicoteze ședința de plen programată luni, în care ar fi trebuit să fie dat...

Când unii cetăţeni sunt certaţi cu cele mai elementare noţiuni de bun simţ

Un sătmărean disperat ne-a trimis la redacţie câteva imagini prin care ne arată prin ce calvar trebuie să trăiască și asta din cauza unor...