Acum că a venit primăvara escapadele pe munte, cu aer proaspăt, peisajele superbe şi poveştile în jurul focului sunt menite să-ţi redea energia şi pofta de viaţă. Iar atunci când le petreci în locul ideal, este cu atât mai bine. Chiar dacă doar o mică parte a județului Satu Mare este reprezentată de zona muntoasă, aceasta are o frumusețe aparte. Ţara Oaşului este cea mai originală şi mai pitorească zonă etno-folclorică a României iar o escapadă oşenească în vârful muntelui, acolo unde aerul este intens ionizat, curat şi extrem de benefic pentru afecţiunile respiratorii, este alegerea perfectă pentru iubitorii de natură. Traseul Valea Talnei – Luna Şes – Vârful Pietroasa este unul dintre cele mai interesante itinerare turistice din ţară, mai ales pentru că în vârful muntelui poţi admira o formaţiune muntoasă care are o formă antropomorfă- Sfinxul Oaşului.
”Această perioadă a anului ne oferă avantajul zilelor senine în care putem avea vizibilitate până la sute de km şi în combinaţie cu zăpada care mai e încă pe vârfurile înalte putem să ne încântăm privirea cu ajutorul ochiului liber sau a binoclului cu pleiada munţilor din jur. Vârful Pietroasa, cel mai vestic vârf de peste 1200 metri din Carpaţii Orientali, are o perspectivă foarte largă înspre toate punctele cardinale. Se spune că în zilele cu vizibilitate maximă se pot vedea de acolo şi Munţii Tatra care sunt situaţi la aprox. 300 de km distanţă.”ne spun cei de la Drumeții Hai-Hui.
Traseu splendid, dar dificil
Peisajul urban al Negreştiului oşenesc şi al satelor din zonă nu mai e ce era. S-a schimbat definitiv de-a lungul timpului, iar locul vechilor căsuţe vopsite în cunoscutul azur a fost luat de vile somptuoase, vizibile la tot pasul. Micul drum care te duce spre cabană a rămas, însă, neschimbat. Dar adevărata aventură porneşte o dată ce intri în Negreşti Oaş. De acolo, pe dreapta, începe un drum care te duce până la clădirea Ocolului Silvic. Cabana silvică din cătunul Luna, unul dintre locurile cele mai populare de pornire spre culmile Pietroasei, se arată după o oră de mers pe jos, în pas alert sau câteva minute, maxim 20 de mers cu maşina. Puteţi campa chiar pe malul Talnei, în vecinătatea cabanei, pentru a vă aduna puterile pentru drumul de trei ore care vi se aşterne în faţă, spre Vârful Pietroasa. De aici puteţi urma unul din traseele marcate prin munţi.
Traseul Valea Talnei – Luna Şes – Vârful Pietroasa este un traseu splendid, dar destul de dificil. Este cel ce duce spre vârful Pietroasa, marcat cu albastru. Drumul pietruit porneşte spre est în interiorul munţilor Gutâi, munţi de origine vulcanică. La început se traversează o zonă piemontană ce s-a format între munţii Gutâi şi depresiunea Oaşului, cu dealuri uşor ondulate şi văi largi. Casele se răsfiră de-a lungul drumului până la Cornetul Vămii, unde se extrag andezite piroxenice, materiale de construcţie valoroase.
În continuare, drumul urcă paralel cu pârâul Talna Mare. Acest pârâu are afluenţii Brada, Pietroasa. În platoul Luna Şes priveliştea este una fantastică. Drumul urcă în continuare spre Vârful Pietroasa. Există posibilitatea de a urca pe acest drum şi cu maşina, dar este extrem de scurt. Priveliştea pe care o oferă acest vârf este unică. Se observă toată depresiunea Oaşului şi chiar mai departe până la Carpaţii Ucrainei.
De menţionat este faptul că dacă vă aventuraţi într-o călătorie de genul acesta aveţi de urcat prin pădure în jur de trei ore, pe un traseu plin de frăguţe şi apoi, mai sus, cu tufe imense de afine. Ca să ajungeţi în vârf va trebui să urcaţi o pantă foarte abruptă, pe o distanţă destul de mică, dar sacrificiul merită. Din vârful Pietroasei vi se dezvăluie în toată frumuseţea ei toată Ţara Oaşului. Pe Vârful Pietroasa se află monumentul natural Sfinxul Oaşului, o ciudată formă de rocă vulcanică, una dintre cele mai atractive forme naturale din ţară. Tot aici există o reţea hidrografică relativ bogată şi populată cu păstrăv. Deşi înalt de doar 1.201 metri, este un loc iubit de toţi fotografii din zonă, pentru splendoarea peisajelor pe care le oferă privirii spre toate cele patru puncte cardinale.
De pe Vârful Pietroasa, de 1.201 m, punctul cel mai înalt al judeţului, se vede într-o zi senină o privelişte uluitoare: cuprinderea lanţului Carpaţilor, dintr-o rotire a privirii, de la Tatra Mare şi Carpaţii Păduroşi, la Munţii Maramureşului şi Rodnei şi, mai departe, la Călimani, Ceahlău, Harghita, Vlădeasa. Faima zonei se datorează şi Ţării Oaşului, care păstrează tradiţiile folclorice şi serbările populare. Să nu uităm de zonele de agrement deja recunoscute: Valea Măriei, cu ape minerale şi termale, Călineşti Oaş, cu lacul de acumulare, Mujdeni-Oraşu Nou, cu camping şi lac de acumulare, dar si izvoarele de apă minerală de la Certeze, Bixad, Oraşu Nou, Boineşti. În zonă există vestigii istorice de arhitectură şi artă populară. De asemenea, există posibilităţi de cazare, pentru cei care nu sunt pentru înnoptarea în mijlocul naturii, sub cerul liber.
Traseu recomandat iubitorilor de aventuri
Traseul turistic marcat vizibil, cu albastru, nu este recomandat amatorilor de urcuşuri facile. Porţiunile dificile, care se întâlnesc la tot pasul, fac din traseu un punct de atracţie pentru tinerii care iubesc pantele abrupte. Fără a cere echipamente complicate, urcuşul spre Pietroasa este, totuşi, solicitant. Urcuşul începe lin, prin pădure. În prima parte, traseul este presărat cu tufe de frăguţe, iar mai apoi, la altitudine, tufe imense de afine se desfăşoară privirilor, la tot pasul.
Culmea devine accesibilă după o pantă foarte abruptă, pe o distanţă destul de mică, şi un traseu prelungit în afara pădurii, pe o păşune alpină de joasă altitudine. Ajunşi în vârf, frumuseţea Ţării Oaşului vi se dezvăluie în toată splendoarea. Pe Vârful Pietroasa se află Monumentul natural „Sfinxul Oaşului“, o ciudată formă de rocă vulcanică. Reţeaua hidrografică bogată din zonă, cu văile Talna, Brada şi Valea Ţiganului, este populată cu păstrăv. Posibilităţile de campare în zonă sunt nelimitate şi absolut gratis, pe malul văilor sau în zona izvoarelor cu apă minerală bicarbonatată, indicată în afecţiuni digestive şi diabet zaharat.
Nicolae Ghişan
