Cele mai multe şi mai valoroase incunabule sunt la Biblioteca Bathyaneum din Alba Iulia. Acestea constituie 70% din numărul tipăriturilor din a doua jumătate a secolului al XV-lea existente în bibliotecile din ţară şi, prin cantitatea şi calitatea pieselor de colecţie, situează biblioteca Batthyaneum pe primul loc între bibliotecile din România. Instituţia din Alba Iulia a luat fiinţă în 31 iulie 1798, din iniţiativa episcopului romano-catolic al Transilvaniei Batthyány Ignác.
Muzeul Secuiesc al Ciucului (Csíki Székely Múzeum) posedă 112 incunabule, iar Biblioteca Centrală Universitară “Lucian Blaga” Cluj-Napoca cuprinde 86 de exemplare. Cea mai veche tipăritură păstrată aici este incunabulul Codex Iustinianus tipărit la Nürnberg în 1475, iar cea mai veche carte românească păstrată în colecţiile acestei biblioteci este un Tetraevangheliar tipărit de Coresi la Braşov, în 1561.
Biblioteca Teleki din Târgu Mureş a fost înfiinţată în epoca Iluminismului de contele Samuel Teleki, fost cancelar al Transilvaniei în perioada 1791-1822, fiind prima bibliotecă publică de pe actualul teritoriu al României. În prezent, Biblioteca Teleki din Târgu Mureş deţine 67 de incunabule. Cel mai vechi incunabul din colecţia bibliotecii Teleki este Liber de homine, a umanistului Galeotto Marzio, tipărit la Bologna, în jurul anului 1475. Tipărituri incluse în această categorie se mai află la Biblioteca Judeţeană Satu Mare (5 exemplare), Biblioteca Arhivelor Naţionale (4 exemplare) şi Biblioteca Judeţeană Timiş (1 exemplar). (Sursă documentare: Elena Maria Schatz, Robertina Stoica: Catalogul colectiv al incunabulelor din România, CIMEC, Institutul de memorie culturală, 2007).
Comoara ascunsă a Bibliotecii Judeţene Satu Mare
Cel mai vechi, dar şi cel mai valoros exemplar, aflat în colecţia Bibliotecii Judeţene (BJ) Satu Mare, „Decretum Gratiani”, este un incunabul tipărit în data de 1 septembrie 1486 la Basel, în tipografia lui Michael Wensler.
Potrivit Catalogului naţional de incunabule „Decretum Gratiani” de la Satu Mare este singurul exemplar din România. Specialiştii susţin că în întreaga lume din această carte nu ar fi decât 11 exemplare care se găsesc răspândite în: Olanda, Germania, Polonia, Belgia, SUA şi Ungaria. Monahul Gratianus, călugăr la mănăstirea San Felice din Bologna este cel care, în veacul al XII-lea a organizat dreptul canonic folosind ca izvoare deciziile conciliilor, unele scrieri ale părinţilor bisericii, scrisori papale, etc. Mai trebuie amintit că „Decretum Gratiani” a stat la baza întocmirii „Corpus iuris canonici” elaborat în 1580 şi care în 1917 a primit o nouă codificare sub numele de „Codex iuris canonici”.
De altfel, colecţia de carte veche a BJ Satu Mare conţine în total cinci incunabule. Însă trebuie precizat că în Satu Mare mai există alte două incunabule, care se găsesc în fondul Bisericii Eparhiale Romano-Catolice. Este vorba despre prima parte a unei Biblii, tipărită la Basel în 1498 şi lucrarea lui Eusebius Caesariensis „De evangelica praeparatione”.
Cărţi şi periodice de o valoare inestimabilă
Pe lângă cele cinci incunabule extrem de valoroase Biblioteca Judeţeană mai deţine şi cărţi şi periodice foarte rare. Este vorba de: „Liturghierul” din 1.741, „Ceaslovul de la Râmnic” din 1.753, două bucoavne, una de Cluj din 1.744 şi una de Blaj din 1.759. Enciclopedii, dicţionare, lexicoane, cărţi scrise în greacă, latină, slavonă, maghiară, germană şi română, dar nu lipsesc nici tipăriturile scrise în principalele limbi europene sau orientale, zece volume de carte românească veche, 321 de volume de carte străină din secolul al XVI-lea, 430 de manuscrise, alte peste 1.000 de volume de carte străină tipărite în veacul al XVII-lea şi peste 8.000 de tipărituri provenite din tipografiile anilor 1.700. În ceea ce priveşte periodicele, în bună parte sunt cele de limbă maghiară, cum ar fi „Szamos” „Szatmár”, „Szatmári Hirlap”, „Szatmári Gazda”, „Szatmár és vidéke”, toate apărute la Satu Mare. Nu lipsesc nici periodicele româneşti. BJ deţine un număr de 30 de titluri, în colecţii incomplete. „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, „Gând românesc”, „Pagini culturale” şi „Sburătorul literar” nu sunt decât câteva exemple din ziarele colecţiei bibliofile din Satu Mare. Biblioteca mai deţine şi 150 de periodice din veacul al XVIII-lea dintre care cel mai valoros este „Die Horen” apărut la Tübingen în 1.795 sub redacţia lui Friedrich von Schiller.
Nicolae Ghişan
