Povestea mănăstirii franciscane din Căpleni şi comorile care se află aici



Capleni 3

Unul dintre cele mai frumoase obiective turistice ale judeţului Satu Mare este mănăstirea franciscană din Căpleni unde de asemenea se află şi cripta familiei Károlyi. Prima atestare documentară a satului Căpleni este în 1080. Pe locul actualei biserici, ridicate în stil neoromanic, a existat înainte o bazilică înălţată pe la 1200. Pe ruinele acesteia, groful Alexandru Karolyi, general glorios a lui Francisc Rakoczi al II-lea, a construit o biserică şi o mănăstire franciscană.

După războaiele otomane clădirea era în ruină, dar un oarecare Károlyi Sándor a reîntemeiat mănăstirea și o dă franciscanilor salvatorieni. Actul de fondare este emis în anul 1711, iar în perioada următoare ansamblul mănăstirii a fost reconstruit. În cursul lucrărilor de reconstruire, ce sunt finalizate în anul 1740, biserica mănăstirii îşi păstrează în mare parte structura originală, fiind renovate bolţile şi acoperişul.

În anul 1834 un cutremur a avariat grav biserica, iar bolţile s-au prăbușit apărând crăpături mari în zidurile clădirii, iar familia Károlyi plătește pentru reconstrucţia lăcaşului și biserica a fost renovată, în stil neoromanic, sfinţirea fiind oficiată în anul 1848. Biserica avea trei nave, nava principală fiind aproximativ de două ori mai largă decât colateralele. Corul bisericii era format dintr-o absidă, ce este flancată de două absidiole încheiate semicircular, având înainte câte un spaţiu mai mic, de plan dreptunghiular. Absida centrală era construită spre răsărit, din cauza dimensiunii mai mari a arcului de triumf, iar absidele mai înguste decât navele corespunzătoare, sunt dispuse în ax. Arcul de triumf al absidei principale prezintă pe laturile dinspre nava centrală nişe ce sunt încheiate semicircular și care se înălţau până la nivelul capitelurilor stâlpilor, iar deasupra închiderii nişelor pornirea arcului se sprijinea pe câte o colonetă angajată. Pe faţada estică absida centrală este mult mai înaltă decât cea nordică. Secţiunea clădirii ne arată că biserica originală era o bazilică, faţadele acesteia pierzându-şi însă aspectul bazilical în epoca barocă, odată cu construcţia unei şarpante comune pentru cele trei nave.

Capleni1

În 2013 mănăstirea a fost reabilitată, sălile acestui edificiu oferind spaţii unor expoziţii impresionante.

Mănăstirea din Căpleni este punct turistic important, din punct de vedere istoric, cultural şi religios, dar cu expoziţia inaugurată, cu sălile amenajate, şi cu biblioteca deschisă, acest aspect se va accentua. Merită vizitat expoziţia, care cuprinde pictura barocă „Sfântul Anton cu pruncul Isus”, care este una din cele mai îndrăgite între lucrările provenind din perioada timpurie a mănăstirii. Ca obiect de artă al expoziţiei apare şi statuia „Neprihănitei Zămisliri”. Această sculptură în lemn o reprezintă pe Fecioara Maria, care stă pe un glob, iar cu piciorul drept zdrobeşte şarpele care-l reprezintă pe cel rău. Tot aici se poate vedea o sculptură vopsită din lemn de la sfârşitul secolului al XIX-lea care îl înfăţişează pe „Sfântul Francisc” precum şi o raritate între obiectele cu semnificaţie bisericească – crucea „Arma Christi”, pe care se pot vedea instrumentele patimilor lui Cristos. . Cea mai impresionantă piesă a expoziţiei este o monstranţă donată de contesa Anna Károlyi în 1756. Autorul ei este marele artist al orfevrăriei baroce şi rococo târzii János (Ioan) Szilassy (1729-1782), originar din Levoča (Slovacia).

La etajul renovat a mănăstirii se mai găseşte o chilie monahală, camera memorială Károlyi şi biblioteca mănăstirii franciscane care a funcţionat de la înfiinţarea conventului până în secolul al XX-lea. Cronologic, cele mai vechi cărţi provin din 1722, dar foarte multe au aparţinut şi tipografiei întemeiate de Ferenc (Francisc) Károlyi la Carei. În biblioteca ce poate fi văzută în zilele noastre se găsesc aproximativ 2700 cărţi şi manuscrise, care provin din perioada de dinainte de 1900. În interiorul bibliotecii se mai poate vedea fereastra în stil romanic, care se presupune că este o parte rămasă din peretele mănăstirii benedictine construite în secolul al XIII-lea. Această fragment de perete a ieşit la iveală cu ocazia lucrărilor de renovare a conventului din toamna anului 2012.

Capleni 2

La intrarea în cripta de la subsolul bisericii, se găsește sicriul Krisztinei Csaki, soţia lui Károlyi Ferenc, care a murit la vârsta de 30 de ani, în anul 1736. În spatele altarului sculptat în marmură de Carrara, se găsește o răstignire, operă a sculptorului florentin Pietro Bazzanti, monument sculptat dintr-o singură bucată de marmură și tot aici se găsește și blazonul original al familiei Károlyi, cusut cu fir de aur în anul 1791. Pe sicriele grofilor Károlyi Antal (1732 – 1798) şi al fiului acestuia, Károlyi Jozsef (1768-1803), se găsește câte o urnă de argint în care sunt inimile îmbălsămate ale soţiilor lor. În această criptă, există şi trei sicrie care nu au niciun nume inscripţionat, ele aparţin membrilor familiei care s-au căsătorit cu persoane de rang inferior, motiv pentru care familia i-a pedepsit cu eternul anonimat.

Ultimul deţinător al titlului de conte Károlyi, a fost înhumat în criptă în aprilie 2010. Károlyi Layos a părăsit forţat România în anul 1944, din cauza evenimentelor de atunci, lăsând în urma sa o avere fabuloasă, printre care şi castelul din Carei.

Nicolae Ghișan

Capleni 4





ULTIMELE ȘTIRI

Latest Posts