More


    Cum era descris judeţul Satu Mare în celebra lucrare” Enciclopedia României 1938” scrisă de părintele sociologiei româneşti, Dimitrie Gusti

    =

    Judeţul Satu Mare a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Crişana. Reşedinţa judeţului era municipiul Satu Mare. Judeţul se afla în partea nord-vestică a României Mari, întinzându-se până la graniţa cu Cehoslovacia şi Ungaria. Jumătatea vestică a teritoriului său se afla în regiunea Crişana, în timp ce jumătatea estică era situată în regiunea Maramureş. Actualmente, teritoriul lui este inclus în judeţele Satu Mare şi Maramureş. Se învecina la nord-vest cu Ungaria, la nord cu Cehoslovacia, la est cu judeţul Maramureş, la sud-est cu judeţul Someş, iar la sud şi sud-vest cu judeţul Sălaj. Judeţul a fost desfiinţat odată cu reforma administrativă din 6 septembrie 1950.Judeţul Satu Mare a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Crişana.

    Reşedinţa judeţului era municipiul Satu Mare. Judeţul se afla în partea nord-vestică a României Mari, întinzându-se până la graniţa cu Cehoslovacia şi Ungaria. Jumătatea vestică a teritoriului său se afla în regiunea Crişana, în timp ce jumătatea estică era situată în regiunea Maramureş. Actualmente, teritoriul lui este inclus în judeţele Satu Mare şi Maramureş. Se învecina la nord-vest cu Ungaria, la nord cu Cehoslovacia, la est cu judeţul Maramureş, la sud-est cu judeţul Someş, iar la sud şi sud-vest cu judeţul Sălaj. Judeţul a fost desfiinţat odată cu reforma administrativă din 6 septembrie 1950.


    Conform datelor recensământului din 1930 populaţia judeţului era de 294.875 locuitori, dintre care 60,5% români, 25,2% maghiari, 8,1% evrei, 3,2% germani ş.a Din punct de vedere confesional populaţia era alcătuită din 59,0% greco-catolici, 15,0% reformaţi, 12,6% romano-catolici, 8,6% mozaici, 4,4% ortodocşi ş.a.

    În partea vestică a judeţului clima este de tip panonic, adică deşi bogată în contraste, ca şi cea pontică, este totuşi mai umedă (între 600-700 mm precipitaţiuni anual) decât cea din urmă. Cu cât înaintăm către răsărit însă, clima devine mai aspră şi mai ploioasă (între 1.000-1.200 mm precipitaţiuni anual pe povârnişurile munţilor Vulcanici expuse vântului de apus dominant în toată partea vestică a ţării). Merită o menţiune specială şi faptul că adăpostul pe care munţii îl oferă faţă de crivăţ, face ca în unele regiuni ale judeţului iernile să fie atât de potolite, încât pot creşte unele plante mediteranee. (Exemplu, regiunea Baia-Mare).


    Apele sunt numeroase şi se strâng toate în Someş ; din munţi vin Lăpuşul şi Turul ; din dealuri Crasna.

    Pădurile (de fag în munţii Vulcanci, de stejar în dealuri şi câmpie) acopereau odată întreg judeţul. Azi ele au dispărut însă prin tăiere, în cea mai mare parte a câmpiei şi din depresiuni. În afara lor, în regiunile mlăştinoase ale câmpiei, se întâlnesc întinse stuhării şi păduri de esenţe albe ; pe dunele de nisip din colţul vestic al judeţului, pădurile de mesteceni se asociază cu vegetaţia arenacee ; iar sub munte, în părţile Băii-Mari, au fost cultivate şi cresc azi în formă spontană, păduri de castani dulci.


    Pe povârnişurile S-V ale munţilor Vulcanci, în regiunea Baia-Mare andesitele cuprind filoane aurifere exploatate încă din vremea romanilor. În colţul nordic al judeţului se găsesc zăcăminte de lignit iar în cel vestic, turbă.

    Nicolae Ghişan



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    spot_img
    spot_img