Tăşnadul interbelic-un oraş în plină dezvoltare cu post de jandarmi, judecătorie, percepție și alte oficii



În revista trimestrială de cultură “Mărturii Culturale”, Anul I, nr. 4 (octombrie-decembrie 2016), a apărut un material semnat de dr. Marin Pop de la MuzeulJudețeande Istorie șiArtă Sălaj, având titlul “Aspecte privind evoluţia demografică şi socio-economică a oraşului Tăşnad”. Redăm o parte din acest material care privește istoria Tășnadului interbelică a Tăşnadului.

Ocupaţia principală a locuitorilor dinTăşnad rămâne agricultura, dar mai existau 87 comercianți, 3 industriași, 149 meseriași, 26 liber profesionişti şi 82 de funcționari. Agricultorii, în speciali șvabii erau bine situați din punct de vedere economic, având case frumoase cu mai multe încăperi. Funcţionarii locuiau mai mult cu chirie.

Se cultivau în special cerealele şi porumbul, darse ocupau şi cu viticultura. De exemplu, în anul 1937, după cum rezultă din monografia sanitară întocmită de către medicul de circumscripţie, dr. Nicolae Pop, au fost cultivate urmă- toarele suprafeţe< grâu 1.060 ha, porumb 880 ha, orz 300 ha, secară 498 ha, vie 400 ha, fânaț și pășune 524 ha, restul pădure și tufișuri. Se creşteau şi multe animale.Tot din monografia amintită aflăm că înTăşnad se creşteau 304 cai, 989 vite cornute, ovine mai puţin (doar 118 capete) şi 1.245 porci. Fauna sălbatică era săracă< erau mulți iepuri, rar vulpi. Deşi erau oameni gospodari, traiul zilnic în perioada respectivă nu era unul uşor. Ziua de lucru dura în timpul campaniei agricole şi până la 15 ore de lucru, pentru care se plăteau între 50 şi 80 lei. Faţă de alte sate se observă totuşi o menajare a femeilorşi copiilor, în special a femeilor însărcinate, care în alte zone năşteau chiar pe câmp. Pornind de la intelectuali, agricultorii mai bine situaţi menajau femeile însărcinate. Doar de la seceriş nu se făcea nici o excepţie, „când lucrează din greu toată lumea, cu mic și mare”. Din punct de vedere industrial, Tăşnadul era bine dezvoltat, având două mori cilindrice cu valțuri, atelier de tâmplărie artistică și uzină electrică.


Din punct de vedere economic, un moment important pentru populaţia românească din Tăşnad l-a constituit înfiinţarea băncii „Vulturul”, cea de a patra bancă românească din Sălaj, după „Silvania” din Şimleu, „Sălăjana” din Jibou şi „Codreana” din Băseşti. Adunarea de constituire a băncii „Vulturul” a avut loc pe data de 23 iulie 1908. Iniţiatorul şi primul preşedinte al băncii, până la moartea sa fulgerătoare survenită în anul 1924, a fost fruntaşul politic român Coriolan Steer. Tot din prima schiţă monografică a Sălajului aflăm că la anul 1908,Tăşnadul avea 153 „fumuri” (case) româneşti, cu 712 „suflete de religiunea gr. cat.”.Despre biserica de piatră se spune că a fost edificată la anul 1893, iar cheltuielile construcţiei s-au ridicat la 14.000 coroane. Şcoala confesională românească din Tăşnad avea învăţător calificat, cu un salariu de 1.200 coroane, din care statul plătea 900 coroane. La această şcoală învăţau 92 copii, iar la cursurile de „repetiţiune” 36. Adulţi ştiutori de carte dintre români erau doar 36, iar alegători 32. O situaţie foarte tristă, am spune noi, dacă ne uităm mai sus la datele recensământului general din anul 1910. După Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 a urmat o perioadă de profunde transformări economice, sociale și politice, care a dus la îmbunătățirea nivelului de traiși la creșterea numărului populației. Viața locuitorilor se îmbunătățește prin aplicarea Reformei agrare din anul 1921, cei săraci, biserica greco-catolică, școala şi alte instituţii publice primind pământ, pășuniși păduri.


Din punct de vedere al organizării administrativ-teritoriale, Tăşnadul era reşedinţă de plasă, având primar, notar, casier, post de jandarmi, judecătorie, percepție și alte oficii. Despre buget, în monografia sanitară se susţine că nu era deficitar şi se ridica la suma de 2.560.594 lei.

Din impozite se încasau 78% din venituri. Nu avea împrumuturi. Bugetul servicilor de sănătate publică era de 84.300 lei. Din analiza bugetului de sănătate publică rezultă următoarele cheltuieli< ajutor infirmilor 5000 lei> transport CFR săraci 3.000 lei> ajutor săraci 5.000 lei> ajutor boală funcționari 8.000 lei> umplerea ghețarului 1.200 lei> ajutorsocial notari 600 lei>salubritate 49.600 lei> vaccinări 1.500 lei> moașa 10.400 lei> total 84.300 lei.


Costul sănătăţii publice per capita era de 15 lei. Străzile erau pavate cu piatră, în centrul comunei exista trotuar de asfalt, în rest trotuar de lemn, iar iluminatul străzilor se făcea cu electricitate. Şcolile erau „edificii de pildă, ca curățenie și condițiuni igienice”, având cubaj corespunzător şi iluminația bună. Încălzitul şcolilor se făcea prin sobe de fier, curtea largă, latrinele curate. În aceste condiţiişi frecvenţa şcolară era „cât se poate de bună”. Procentul analfabeților era de numai 2-3%, foarte scăzut faţă de satele din zonă și se recruta din foștii servitori și cei care erau elevi de şcoală în timpul Primului Război Mondial. A crescut natalitatea populaţiei dar, din păcate, foarte mare era şi mortalitatea, în special cea infantilă.

Nicolae Ghişan





ULTIMELE ȘTIRI

Hramul bisericii din Cuța, comuna Socond

Credincioșii din Cuța vor avea parte, duminică, 8 noiembrie, de o triplă sărbătoare. Pe lângă faptul că va fi zi de duminică, biserica din...

Elevii din Moftin primesc măști gratuit din partea Primăriei

Toți elevii de la clasa I până la clasa a XII-a poarta măști în timpul orelor și în pauze. Inainte să iasă în recreație...

Raed Arafat despre evoluția pandemiei: „Până la primavara – vara anului viitor nu vom sta liniştiţi”

Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, a declarat că pandemia nu va fi depăşită mai devreme de vara anului viitor, chiar dacă...

Am depășit mia de vindecări la Satu Mare

Veste bună pentru sătmăreni. La Satu Mare a fost depășită, ieri dimineață, o mie de vindecări de coronavirus. ”Până în prezent, la Satu Mare...

Latest Posts

Hramul bisericii din Cuța, comuna Socond

Credincioșii din Cuța vor avea parte, duminică, 8 noiembrie, de o triplă sărbătoare. Pe lângă faptul că va fi zi de duminică, biserica din...

Elevii din Moftin primesc măști gratuit din partea Primăriei

Toți elevii de la clasa I până la clasa a XII-a poarta măști în timpul orelor și în pauze. Inainte să iasă în recreație...

Raed Arafat despre evoluția pandemiei: „Până la primavara – vara anului viitor nu vom sta liniştiţi”

Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, a declarat că pandemia nu va fi depăşită mai devreme de vara anului viitor, chiar dacă...

Am depășit mia de vindecări la Satu Mare

Veste bună pentru sătmăreni. La Satu Mare a fost depășită, ieri dimineață, o mie de vindecări de coronavirus. ”Până în prezent, la Satu Mare...