Bisericile de lemn din Satu Mare – splendori arhitecturale medievale româneşti

Poate nu la fel de celebre ca cele din Maramureş dar cel puţin la fel de frumoase, bisericile de lemn din Satu Mare respectă unitatea de concepție, lăcașurile de cult fiind construite după aceeași organizare folosită în întreaga arhitectură medievală românească. Totodată, construcția edificiilor respectă caracteristicile cultului ortodox. Astfel, absida altarului, naosul și pronaosul sunt înșirate pe direcția est-vest, iar în unele cazuri există spre apus un pridvor deschis.

Odată ce te apropii de acestea, atrag atenția detaliile sculptate cu migală în lemn, dar și icoanele sau frescele pline de sobrietate, menite să sublinieze trăsăturile esențiale ale monumentului. Cu toate că degajă simplitate, proporțiile alese la realizarea lăcașurilor de cult parcă ating perfecțiunea, iar atmosfera astfel creată îndeamnă la reculegere și meditație.


Raportul perfect al volumelor și armonia întregii construcții dau valoare artistică bisericilor de lemn din Satu Mare. Fiind un rezultat al continuității practicării artei construcțiilor în lemn, în care se întâlnește o sinteză perfectă a materialului, formelor și peisajului, monumentele religioase sunt realizate într-o unitate arhitectonică remarcabilă, în care liniile exprimă în același timp măsură, grație, putere și îndrăzneală.

Biserica de lemn din Bolda
Biserica de lemn din Bolda, comuna Beltiug, datează de la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi a fost adusă aici în secolul al XIX-lea din satul vecin, Socond, mutarea bisericilor de lemn fiind o practică des întâlnită.Are hramul „Adormirea Maicii Domnului”şi se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: SM-II-m-B-05270.


Pe partea vestică a bisericii se află intrarea. Prispa are patru stâlpi de susţinere şi o piatră de moară sub partea de nord, slujind aceluiaşi scop. Din prispă se urcă în cafas şi la cele două clopote. Deasupra galeriei clopotelor, cu câte două ferestre pe fiecare parte, se află coiful cu baza octogonală, iar din mijlocul acestuia se înalţă fleşa. De-o parte şi de alta a turnului se află două turnuleţe mici pe marginile bisericii, spre apus. Turnul şi acoperişul sunt învelite cu şindrilă, iar pereţii, din bârne orizontale, sunt văruiţi. Cele patru ferestre ale bisericii sunt plasate două în naos şi două în absida altarului, absidă de formă hexagonală. Deosebită este masa sfântului altar, cu piciorul cioplit în bardă şi cu o bază decorată cu motivul funiei şi linii orizontale. Pictura iconostasului, bine păstrată, este executată în manieră bizantină tradiţională, datând din secolul al XVIII-lea. Uşile împărăteşti, mai noi, sunt pictate în maniera apuseană de la începutul secolului trecut şi ni-i înfăţişează pe arhanghelii Mihail şi Gavril, sărbătoarea acestora fiind, probabil, fostul hram al bisericii. În mijlocul bolţii cilindrice se află un policandru din lemn sculptat care poate fi urcat sau coborât cu ajutorul unui scripete. Biserica a avut câteva cărţi vechi de cult şi icoane pe sticlă de la Nicula, dintre care se mai păstrează două: „Maica Domnului cu Pruncul în braţe”, încadrată într-un chenar cu motive vegetale, şi „Sfânta Treime”. Există, de asemenea, aici două cruci de binecuvântare de la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Toaca mecanică este încă una din mândriile bisericii, care are însă nevoie de restaurare pentru a nu se pierde această fărâmă de simplitate şi credinţă.

Biserica de lemn din Corund
Biserica de lemn din Corund, comuna Bogdand, datează din anul 1723. Are hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” şi se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: SM-II-m-B-05303. Iniţial biserica a fost construită pe un deal din apropiere după care a fost strămutată în anul 1868 aprox. 300 de metri în locul unde se găseşte şi astăzi.


În partea de răsărit are o absidă decroşată pentagonal şi prispă pe laturile de vest şi sud. Intrarea în biserică e pe latura de vest. În exterior, pereţii au un brâu sculptat ca o frânghie împletită, motiv ce apare şi pe verticală la portalul uşii de intrare.

În interior, peretele a fost pregătit pentru pictură cu grund de nisip şi fîşii de pânză. Pe acest fond s-a realizat pictura murală care începe din pronaos unde, în partea vestică, este pictată ‘’Judecata de Apoi’’ de tradiţie bizantină. În partea dreaptă a intrării e pictat Diavolul stând pe butuc într-un cadru în formă de semicerc.

Biserica de lemn din Stâna
Biserica de lemn din Stâna, comuna Socond, datează din secolul al XVIII-lea. Are hramul „Intrarea Maicii Domnului în Biserică”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: SM-II-m-B-05356. A fost ridicată după anul 1700.


Lăcaşulpoate fi observat încă de la intrarea în depresiune. În general, este bine conservat. Foişorul de sub turn reprezintă elementul ce dă o notă specifică zonei Codrului. Acesta este mult ieşit în afară, în formă de cerdac, cu patru stâlpi de susţinere, fiecare cu trei braţe având şi rol decorativ, dar şi de susţinere a coifului în mijlocul căruia se înalţă săgeata. Turnul este mult înălţat deasupra acoperişului bisericii, dând un efect de grandoare edificiului. Galeria este căptuşită cu scânduri, având la bază un şir de motive decorative specifice caselor ţărăneşti din jur. Întregul edificiu este dominat de acest turn executat cu multă pricepere şi migală.

Peretii sunt văruiţi în interior şi exterior. La absida altarului, în exterior, bârnele de stejar sunt îmbinate la capete în cheotori, cu console în formă de fluture cu aripile deschise.

În 1820, pridvorul este transformat în pronaos, pentru a mări spaţiul liturgic şi se construieşte actualul pridvor cu stâlpi de lemn. Pictura interioară s-a păstrat in naos, doar fragmentar. Prezintă asemănări cu pictura bisericii de lemn din Corund.

Biserica de lemn din Lechinţa
Biserica de lemn din Lechinţa, oraşul Negreşti-Oaş, datează din prima jumătate a secolului XVII-leaşi se găseste amplasată în secţia în aer liber a Muzeului Ţării Oaşului.

Biserica, originară din satul Lechinţa, ce datează din 1635, a fost salvată în anii 1970 la presiunile cunoscutului fotograf Ioniţă G. Andron, care a trimis memorii conducerii de la aceea vreme: Comitetului Regional Oaş al PCR, Comitetului de stat pentru cultură şi artă din regiunea Maramureş, dar şi Comisiei Monumentelor Istorice de pe lângă Academia Republicii Socialiste România.

Nicolae Ghişan

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

Citește și...

Bărbat pedepsit cu ÎNCHISOAREA, identificat de polițiști

Poliţiştii au identificat un bărbat, 34 de ani, care deținea un mandat de executare a pedepsei închisorii. Ieri, 16 noiembrie a.c., poliţiştii sătmăreni, au...

NU avea permis de conducere

Tânăr, de 25 de ani, depistat de polițiști la volanul unei autoutilitare în municipiul Carei, fără a poseda permis de conducere. Ieri, 16 octombrie a.c.,...

Au FURAT, dar au fost PRINȘI. Ce s-a întâmplat mai exact

La data de 16 octombrie a.c., polițiștii din cadrul Poliției oraș Negrești Oaș în colaborare cu polițiștii din cadrul Secțiilor Poliție Rurală Gherța Mică...

FURT, după ce a AMENINȚAT cu cuțitul. Polițiștii l-au prins

Un tânăr, de 27 de ani, din localitatea Boghiș, a fost depistat la scurt timp și reținut de polițiști, fiind bănuit de săvârșirea unei...

Teatrul de Nord joacă la Festivalul Național de Teatru din București

Cele două trupe ale Teatrului de Nord Satu Mare vor fi prezente, în data de 19 octombrie 2019, la cel mai prestigios festival de...