More


    Care erau principalele îndeletniciri, aducătoare de bunăstare, ale sătmărenilor în Evul Mediu

    =

    În comparaţie cu bogăţia de surse privind economia domenială din zona sătmăreană în secolele XVI-XVII, pentru Evul Mediu doar informaţii fragmentare permit reconstituirea activităţilor agricole şi comerciale specifice.

    Fără îndoială, în dezvoltarea Sătmarului, şi mai ales a oraşului Satu Mare, a jucat un rol important comerţul cu sare. Această adevărată comoară a Evului Mediu, extrasă de la Ocna Dejului, era transportată pe Someş spre vest, traversând astfel Satu Mare, care avea dreptul de a reţine, în schimbul permisiunii de liberă trecere, o cotă parte din ma- terialul tranzitat. Veniturile obţinute de oraş din vânzarea sării, precum şi privilegiile obţinute în schimbul protecţiei acordate comerţului cu sare au pus bazele dezvoltării ulterioare a oraşului de pe Someş.


    Nu întâmplător Sătmarul și Szolnocul de Mijloc au primit denumirea direct de la rutele de sare ce le traversau. Sătmarul/ Szatmarul /Zathmar fie că acceptăm etimologia germanică ce ar sugera o proveniență din Saltz markt, fie acceptăm o altă variantă de transmitere a denumirii, aceasta se leagă nemijlocit de sare și de insula din Someș pe care se afla orașul.

    Documentele medievale atestă faptul că orașul Satu Mare juca un rol major în comerțul cu sare de pe râul Someș, iar primele rapoarte economice austriece îi acordă rolul cel mai important de pe traseul navigabil dintre Dej și Szolnok. În partea de sud a județului comerțul cu sare a avut de asemenea un rol important, pe care îl atestă însăși denumirea veche a regiunii, ce făcea parte din Szolnocul de Mijloc.
    Practic, pe aici trecea al doilea drum care, venind din Dej, se despărțea de primul drum la Jibou, de unde prin Meseș ajungea la Zalău și Șimleu Silvaniei. Cetatea dintre localitățile Cheja și Zalnoc, orașele Tășnad și Carei erau puncte esențiale de pe acest traseu.


    Cele două trasee ce angrenau suprafața întregului județ au avut un rol esențial în formarea și dezvoltarea unor localități sătmărene și au îmbogățit generații de sătmăreni.

    Un alt pol de dezvoltare a comitatului medieval Satu Mare era zona minieră din actualul judeţ Maramureş, cu centrele sale din zona Baia Mare şi Baia Sprie. Exploatarea minereurilor de metal preţios şi monetăria de la Baia Mare aduc venituri şi privilegii importante localităţilor din regiune. Restul comitatului se bazează pe realizarea veniturilor de subzistenţă prin agricultură. În afara zonei Careiului şi a văii Someşului, prielnice culturilor agricole, locuitorii regiunilor deluroase şi submontane se bazau în primul rând pe creşterea animalelor.


    Din documentele vremii reiese preferinţa pentru ierbivore,în primul rând oi, şi numeroase turme de porci, uşor de întreţinut datorită obiceiului de a-i lăsa să pască ghinda în imensele păduri din regiune. Porcii erau grupaţi în turme uriaşe, care ajungeau uneori la nivelul miilor. Aşa se întâmplă în 1357, când de pe moşiile unui nobil sătmărean au fost furaţi nu mai puţin de 2000 de porci.

    Nicolae Ghişan



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    spot_img
    spot_img