More


    Pentru Florin Cățoiu – gând și suflet îndurerat!

    - Advertisement -

    Au plâns prelung și nori… și stelele și-au pierdut din sclipire, iar noi, cei apropiați lui Florin Cățoiu, ne-am întristat cum n-am făcut-o niciodată. În 29 septembrie s-a împlinit un an de la marea despărțire, una de tristețe, un an în care în fiecare zi, intrând pe rând în studioul de televiziune și în redacție, ne lipsea ceva important!

    Ne lipsea colegul drag pe care-l credeam cu putere, dar… numai în vrajă a crezut în steaua sa pentru care s-a luptat cu mâinile curate, încercând să zboare până la cer pentru mama sa, pentru rude și pentru prieteni. Îmi spunea Răzvan, cu sufletul îndurerat, că a fost omul care n-a refuzat o sarcină oricât de complicată ar fi fost, iar ajutorul oferit de el colegilor a fost prompt și sigur, ajutorul unei exigențe puternice, pornite din adâncul sufletului.

    Doamne, ce zi tristă pentru mama lui Florin Cățoiu, pentru familie, rude și pentru noi, colegi apropiați lui. Când intra în studio, totul se schimba în bine, iar cuvântul și sprijinul lui aducea optimism pentru toți. Florin a fost un adevărat zburător cu aripile ascunse sub cămașă. El a trăit momente de suișuri și de coborâșuri, ca toată generația lui, dar el a fost cu totul deosebit, pornit și crescut în spiritul cinstei și al adevărului, cu multe de înfruntat.

    Eu l-am cunoscut bine, aproape zilnic realizam emisiuni televizate la NVTV, fiind cel mai apropiat sfătuitor al meu. A avut deasupra cerul și a fost conștient de faptul că prin muncă se ajunge la stele “cu viața spre viață călcând”, înțelegând de timpuriu că “dacă lemn de fov fi-va copacul, dacă vioara cu trupul de fată va fi de secure tăiat, plopul îi va promite curata lui frunză și-i dă steagul pe care l-a cântat”!

    Știa bine Florin o serie de lucruri ce se pot petrece în lumea aceasta, dar n-a putut stăpâni vântul, cum să trăiască și nici stelele când să se nască! La fel n-a putut porunci luminii când să apară și nici zăpezilor când să urmeze să cadă și… chiar nu poți opri glonțul odată pe țeavă pornit și… Florine, nu poți goni ce odată i-a fost omului scris!

    Dacă aș avea puterea ţi-aş transmite mulțumirile mele și ale colegilor ce te-au iubit și te regretă, pentru frumoasa prietenie a unui adevărat om, prietenie care va dura mereu. Sunt mândru că am fost un bun coleg cu distinsul prieten Florin, iar acum, la împlinirea unui an de la “plecarea” ta în lumea celor drepți, ne așezăm pecetea pe memoriile noastre, cu aducere aminte și frumoase aprecieri, fără a greși, asupra reușitei de a te păstra mereu la cele mai înalte cote, deşi sunt convins de multele greutăți!

    Rămâi, în sufletul nostru, omul cu multe calități pe care le-ai avut și au fost recunoscute și apreciate tocmai prin modul tău de implicare, tenacitate și bunul simț! Ți-ai îndeplinit, prin capacitatea ta, prin dărnicie și pasiune, toate obligațiile de serviciu și… multe altele care deveneau o surpriză plăcută pentru toți!

    Îți mulțumim, acum, deși destul de târziu, dar Bunul Dumnezeu va fi mereu aproape de liniștea ta, pe care o meriți! Știm cu toții, Florine, că râurile se întorc la izvoare, iar această bijuterie a naturii este legată direct de dărnicia ta, de natura umană a ta, de culoarea albastră a cerului.

    În tine a dominat spiritul de dreptate și adevăr, care, treptat, a devenit elementul animator în această direcție pentru care am militat împreună. Ai fost un om admirat de toți cei care au avut prilejul să te cunoască și, mărturisesc, că a fost o mare onoare pentru mine să fi avut norocul să întâlnesc un om ca tine, o personalitate aparte de a filma, de a crea, de a scoate în evidență frumosul, esteticul și sublimul din viața de toate zilele, dar n-ai avut parte de o viață pe care o meritai din plin! Fiecare dintre noi am avut și avem ceva de învățat și întâlnim tot felul de oameni, dar rar mi-a fost dat să întâlnesc un om ca tine, Florin, un om al cetății, omul – sinonim al artei de a exersa o meserie cu multă simțire și cu dorința de a păstra vii adevăratele simțiri umane.

    Darul meu și al colegilor de la Nord Vest TV și Gazeta de Nord-Vest este binecuvântarea, recunoștința și iubirea noastră ce ți-o purtăm, care te plasează între cei mai devotați maeștri ai artei de a filma, de a-i face pe oameni mai buni, mai trainici și mai umani! Doamne, cum atunci, exact de un an, cerul a plâns după Florin, cum au plâns rudele apropiate și colegii de la toate redacțiile din județ, oameni de cultură care l-am cunoscut personal sau nu! Lacrimi și ploaie, ploaie măruntă și deasă și… multe lacrimi! Dumnezeu să te păzească în pacea Sa!

    Teodor Curpaş

    Te rugăm distribuie acest articol în caz că ți sa părut util sau interesat.

    Așteptăm idei sesizări sau ponturi pentru articole pozitive sau negative pe email la redactie@gazetanord-vest.ro sau pe facebook la www.facebook.com/Gazeta-de-Nord-Vest



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    spot_img
    spot_img