More


    Viaţa şi activitatea artistului şi publicistului sătmărean Ştefan Mărcuş

    - Advertisement -

    Una dintre personalitățile valoroase ale Sătmarului, care şi- a pus amprenta asupra dezvoltării culturale atât a zonei lui de proveniență cât şi asupra zonei în care a activat şi şi-a petrecut viața, este Ştefan Mărcuş.

    Cântăreţ de operă, istoriograf teatral şi muzical, dar şi ziarist, Ştefan Mărcuş s- a născut la 8 ianuarie 1886 în satul Hodişa, comuna Socond, județul Satu Mare, într – o familie cu preocupări culturale şi artistice deosebite, fiind îndrumat încă de pe băncile şcolii şi educat pentru a susține cauzele afirmării naționale.

    Vocația lui l-a îndreptat spre artă, vocea sa deosebită atrăgând atenția şi astfel devenind prim solist al serviciilor divine şi al serbărilor gimnaziale. În anii de şcoală a fost legat printr -o prietenie apropiată de băieții Ferdényi şi Waldmann. De pe băncile şcolii se distinge ca bun cântăreț şi declamator, dansator şi sportiv.


    Ştefan Mărcuş a urmat gimnaziul la Liceul Premonstratens din Oradea, unde i-a avut colegi, între alţii, pe viitorii preoţi greco-catolici Iuliu Muth, Gheorghe Anderco şi Ioan Soran. Prima clasă de liceu a urmat- o la Liceul Catolic din Satu Mare (azi Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”), unde a fost coleg cu viitorul profesor Francisc Groza.

    A trecut apoi pentru un an la Baia Mare, unde a fost coleg cu Aurel Dragoş, Ioan Tibil sau Coriolan Bohăţiel, iar ultimele două clase de liceu le-a urmat la Beiuş. În acest important centru şcolar şi cultural al românilor din nordul Transilvaniei a şi absolvit de altfel studiile liceale, în anul 1903.


    În mod firesc pentru o familie în care ambii părinţi aveau rădăcini în familii preoţeşti, se părea că destinul lui Ştefan Mărcuş se va îndrepta către preoţie. Se înscrie la Facultatea de Teologie Romano -Catolică din Oradea, unde studiau tinerii greco-catolici români, însă nu se împacă cu nota antiromânească din teologie, pe care după un an o părăseşte. Să nu uităm că la începutul secolului al XX-lea politica de maghiarizare în cadrul Imperiului Austro-Ungar atinge apogeul, populaţia românească, alături de sârbi, slovaci, cehi etc. fiind o victimă a acestei politici păguboase.

    A făcut armata la corpul vânătorilor din Trento şi Riva unde a învăţat limba germană şi italiană. Studiile muzicale le-a început la Şcoala de canto a lui Rakosi Szidi din Budapesta (1907-1908), continuându-le la Academia de Muzică din Viena (1908-1912). A urmat şapte semestre la Facultatea de Drept din Budapesta (1907-1908), şi cu mare greutate, a dat un examen de bază. A fost licenţiat în Drept la Oradea (1927).

    Ştefan Mărcuş a fost cântăreţ de operă/operetă la teatrele lirice din Toplitz Schonau, Troppau, Salzburg şi Krefeld (1912-1914), cântăreţ la Opera din Cluj, solist-concertist în numeroase centre dinTransilvania şi Banat, inclusiv Satu Mare (1924-1936).


    În anul 1939 Ştefan Mărcuş părăsea Oradea, fiind avansat în funcţia de Inspector al Artelor şi Teatrelor pentru Transilvania şi Banat, cu biroul la Cluj. În Cluj, Ştefan Mărcuş a rămas până la cedarea Ardealului de Nord, în 30 august 1940. După Dictatul de la Viena (1940), se refugiază la Timişoara, unde s-au mutat foarte multe instituţii româneşti din teritoriul cedat. Aici, Ştefan Mărcuş a fost inspector cu probleme ale teatrului în Banat. Ştefan Mărcuş a decedat la 18 mai 1953 în Cluj-Napoca.
    Sursa: Academia.edu Diana Kinces, Roxana Orha

    Nicolae Ghişan



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    spot_img
    spot_img