Acâş, localitatea ce se pierde în negura vremurilor, iar istoria Bisericii de aici se ţese pe legende care de care mai spectaculoase

Numele localităţii apare într-un document din anul 1342 sub forma de ,,Akusmonostura in Zonuc,, prin care capitlul bisericii din Oradea întăreşte donaţia magistrului Akus Magnus din ginta Akus, făcută în favoarea fiicei sale Elena şi a ginerelui său Zywly Janos.

Cea mai veche descoperire arheologică care a atras atenţia cercetătorilor a fost aceea din anul 1855 când în albia Crasnei a fost găsită o brăţară de aur masiv(bară) cu câte două spirale la capete. Corpul brăţării are dungi reliefate şi este ornamentată cu crestături.


În literatura veche, fără precizarea locului de descoperire, dar în preajma comunei este menţionată o aşezare din epoca bronzului. Pe malul râului Crasna, lângă moara comunei, în anul 1970 s-a găsit un fragment de ceramică ornamentat cu buton, înconjurat de caneluri în formă de semicerc. Urme slabe de locuire au fost în grădinile ultimei străzi din comună, care ajungeau la albia veche a râului, în zona morii, fiind descoperită o aşezare din epoca bronzului mijlociu cu materiale ceramice specifice pentru culturile Otomane şi Wietenberg.
“Piesa de rezistenţă” a localităţii o reprezintă de departe Biserica reformată calvină a cărei vechime este de peste 800 de ani şi are o istorie plină de momente dramatice. Cu toate acestea, lăcaşul de cult a rămas în picioare. Mai mult, legendele locale spun că biserica nu poate fi tencuită pentru că este blestemată de călugării benedictini cărora le-a fost luată cu forţa. Una din cele mai vechi construcţii din judeţul Satu Mare este biserica reformată din Acâş.

De numele acestei impozante clădiri bisericeşti, sunt legate o seamă de legende care circulă şi astăzi prin sat. Cea mai interesantă dintre ele este aceea că biserica a rămas netencuită deoarece toate încercările de a aplica un strat de tencuială au fost zadarnice pentru că tencuiala nu se prinde de pereţi. Mulţi preoţi au încercat să tencuiască lăcaşul de cult. Îl tencuiau meşterii, îl finisau, dar după cădea tot. Mortarul nu se prindea de pereţi. Se spune că atunci când a avut loc Reforma lui Martin Luther, reformaţii au ocupat mănăstirea şi au alungat călugării. Supăraţi, aceştia au aruncat asupra bisericii multe blesteme din cauza cărora va rămâne netencuită pentru totdeauna.

Placa omagială instalată în biserică cu ocazia împlinirii a 800 de ani de existenţă atestă că la 1241 biserica a fost devastată de către tătari. Soarta avea să rezerve însă destule surprize şi necazuri acestui splendid edificiu. În anul 1642, în urma unui incendiu, biserica a ars şi imediat după aceea au venit turcii, care i-au dat foc din nou.

După ce a trecut prin foc şi furia turcilor, o altă nenorocire a lovit biserica. În 1747 un trăznet a lovit unul dintre turnuri însă parcă o mână divină a făcut ca biserica să nu ardă din temelii. În septembrie 1834 a avut loc un mare cutremur în zona Careiului, fiind distruse mai multe aşezări. Biserica din Acâş a suferit mari daune, dar nu s-a prăbuşit, a rămas în picioare. Oamenii s-au chinuit să adune bani să refacă biserica, dar din cauza sărăciei n-au reuşit să adune fonduri suficiente şi biserica a rămas în aceeaşi stare până în 1862 când a fost cuprinsă de un alt incendiu devastator. Atunci, focul a ars trei zile în continuu şi a devastat jumătate din sat. Cu mari greutăţi în perioada 1896-1902 biserica a fost renovată cu sprijinul financiar al comisiei pentru ocrotirea monumentelor de artă.


O altă ciudăţeniei a Bisericii din Acâş sunt simbolurile care tronează semeţ pe cele două turnuri ale edificiului. Pe un turn se află cocoşul, simbolul religios specific reformaţilor, semnul convenţional al vigilenţei şi luminei. Pe celălat turn se află semiluna, simbolul islamului, cel care evocă moartea şi învierea.


Prezenţa semilunei pe un lăcaş de cult creştin este unicat în România explicaţia venind tot dintr-o legendă care spune că aceasta a fost ridicată în turn deoarece se credea că turcii nu atacă lăcaşurile care au acest semn mahomedan. Probabil că această idee le-or fi venit sătenilor după ce invadatorii au distrus biserica proaspăt renovată, în 1642. Tot legenda spune că biserica din Acâş ar fi legată printr-un tunel de castelul din Ardud, care la rândul său printr-o reţea de alte tunele ar fi fost legat de cetăţile Sătmar şi Medieş. Legenda tunelurilor este încă prezentă în conştiinţa sătmărenilor cu toate că nimeni nu se poate lăuda că ar fi făcut un drum subteran între aceste localităţi. Probabil că tunelurile din preajma bisericilor şi castelelor erau mult mai scurte şi aveau rolul de ieşiri de salvare în caz de pericol. Înveşmântată în aura atâtor legende, biserica din Acâş este una dintre splendorile artei romanice europene ale evului mediu timpuriu, aparţinând ca structură arhitectonică stilului iniţial al Abaţiei din Cluny, localitate din provincia Burgundia din Franţa.

Nicolae Ghişan

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

Citește și...

Patru persoane cu probleme diferite, în audienţă la Prefectură

Patru cazuri noi au fost prezentate în cadrul audienţelor susţinute marţi, 12 noiembrie 2019, prefectului judeţului Satu Mare, Darius Filip. În prima situaţie s-a solicitat...

Precizări privind “Autostrada Codrului” făcute de preşedintele Pataki

Președintele Consiliului Județean Satu Mare, Pataki Csaba, a făcut ieri, în cadrul unei conferinţe de presă o serie de precizări privind situaţia “Autostrăzii Codrului’....

Rezultate mai bune obţinute de UDMR la Satu Mare la prezidenţiale

Atât preşedintele Organizaţiei Judeţene a UDMR Satu Mare, Pataki Csaba, cât şi preşedintele organiyaţiei municipale, Kereskenzi Gabor, s-au declarat mai mult decât mulţumiţi de...

Trei clădiri calificate în finala pentru Biblioteca Judeţeană

Trei clădiri din municipiul Satu Mare s-au calificat în finala pentru desemnarea ca sediu al Bibliortecii Judeţene Satu Mare. Preşedintele Consiliului Judeţean, Pataki Csaba,...

Siguranța cetățenilor, prioritatea polițiștilor sătmăreni

Polițiștii rutieri din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Satu Mare au desfășurat la data de 11 noiembrie a.c., activități de menținere a unui climat...