More


    Vocabularul interbelic din Transilvania. Femeile foloseau “ticlazăul” iar bărbaţii mergeau la „făgădău” să se cinstească

    =

    Vocabularul românesc a fost influenţat de-a lungul secolelor, în special în Transilvania, de limbile popoarelor care au ocupat vremelnic aceste meleaguri. Ungurii, saşii şi chiar turcii au determinat îmbogăţirea limbajului românesc, unele dintre aceste cuvinte fiind folosite şi astăzi.

    Pentru cei care poate vor să-și aducă aminte de unele arhaisme sau regionalisme folosite în copilărie, dar și pentru cei care nu le-au auzit până acum, prezentăm mai jos câteva provincialisme, ungurisme și alți termeni care se foloseau în Transilvania, publicate în ziarul Vestea (Alba Iulia) din 1924.

    Ungurisme. Mulţi spun şi azi
    Birău – Judecător
    Şuster – pantofar
    Şnaider – croitor
    Nădragi – pantaloni
    Făgădău – crâşmă

    Termeni ungureşti existau şi pentru îmbrăcăminte şi obiecte casnice:
    Căput – surtuc
    Nădragi – pantaloni
    Colop – pălărie
    Fizuri – şireturi
    Chişchineuţ – batistă
    Papir – hârtie
    Ircă – caiet
    Casten – dulap
    Chefe – perie
    Cocie – trăsură
    Platăn – cuptor
    Cufăr – geamantan
    Taşcă – geantă

    Dintre acestea, cuvintele colop, nădragi şi cufăr sunt des întâlnite şi astăzi în vocabularul local, mai ales în zona Munţilor Apuseni. Alte cuvinte de influenţă maghiară sunt:

    Leveş – supă
    Mozi – cinema
    Işcoală – şcoală
    Bolt – prăvălie
    Potică – farmacie
    Ticlăzău – fier de călcat
    Biriş – servitor
    Gyorş – accelerat
    Farbă – culoare
    Glajă – sticlă

    ”Bolt” şi ”glaja” sunt cuvinte prezente şi acum în vocabularul local din Transilvania, la fel ca şi ticlazăul (fier de călcat încălzit cu jar de la sobă).

    La oaspeţi le ziceau vindici (cei de la periferia Ardealului le spuneau goşti şi vendeglăi), iar la prăvălie trimit după răşcaş în loc de orez, şi după o ”dărabă de box, adecă o bucată cremă de ghete”. O altă categorie de termeni erau regionalismele sau provincialismele, cele mai multe nemaifiind utilizate acum:

    Potracăr – advocat
    Pătrupop – protopop
    Portroz – portret
    Ghibol – locomotive
    Chicioare – picioare
    Bomboz – bomboane
    Pită – pâine
    Coleşe – mămăligă
    Pupăză – colac
    Pupurez – colăcel
    Baraboi, cucule – cartofi
    Pucioasă, scăpăruşe – chibrituri
    Şcodent – student
    Sperez – sper
    Ştempel şi pecet – timbru
    Dintre acestea mai recunoaştem în vocabularul din prezent ”chicioarele”, ”coleşa”, ”ştempelul” şi ”pita”, cuvânt folosit chiar şi la nivel urban.
    Regionalisme şi arhaisme din Transilvania:

    A îmblăti – a treiera
    Bagău – tutun ţinut la măsea
    Buiac – răsfăţat, dezmierdat
    Boactăr – paznic de noapte
    Crampă – ţuică de prune fiartă
    Căuaci – potcovar
    Cătrănit – nervos
    Chilav – accidentat, lovit
    Cipcă – dantelă făcută cu acul
    Ghezăş – trenul mocăniţa
    Drugă – sucitoare, făcăleţ
    Fluştuc – a mânca fără să te saturi
    Galiţe – găini, păsări
    Gârlici – intrarea în pivniţă
    Hamniş – şmecher
    Hăndrălău – bărbat destrăbălat
    Jilău – rindea
    Laibăr – haina de lână
    Lepedeu – cearşaf
    Mahăr – om care se ţine măreţ
    Măştihoaie – mama vitregă
    Modru – posibil
    Ocoş – bun de gură, sfătos
    Păsat – făină de porumb nou, măcinată mare
    Ponţos – punctual, fix
    Pozme – vorbe fără rost
    Puiuc – sertar
    Rumenele – ruj, cosmetice
    Sâmbrie – plata din slujit
    Sfârnar – negustor
    Şpilăr – isteţ
    Stelaj – raft, mobilier de bucătărie unde se pun vasele
    Târnaţ – coridor deschis
    Ţitroame – lămâi

    Nicolae Ghisan



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    spot_img
    spot_img