Istoria bisericii din Prilog. Parohia şi biserica veche cu hramul “Naşterea Maicii Domnului”

Date precise de când datează o parohie în sat încă nu se cunosc, însă pe la mijlocul veacului al XVIII-lea ca multe alte parohii unite vecine, comubnitatea greco-catolică din Prilog apare ca activă. Mai înainte poate să fi fost filie la o alta parohie mai mare, cum a aparţinut administrativ in vremurile mai vechi de loclalitatea Vama. La început a aparţinut episcopiei unite rutene a Muncaciului, după care din 1853, anul înfiinţării Episcopiei greco-catolice a Gherlei – episcopie românească – a trecut sub jurisdicţia acesteia, având ca prim episcop pe Ioan Alexi. Cu data de 15 august 1932 înfiinţându-se Episcopia greco – catolică a Maramureşului cu sediul la Baia-Mare, având ca prim episcop pe Dr. Alexandru Rusu (episcop-martir mort pentru credinţă în 1963 la inchisoarea din Gherla, beatificat în 2019 de către Papa Francisc la Blaj), parohia Prilog a fost trecută aici, făcând parte organică din aceasta pană în anul 1948, anul interzicerii Bisericii greco-catolice de către regimul comunist.

Conform Şematismului Episcopiei greco-catolice a Maramureşului din 1936, Prilogul apare ca parohie veche, cu biserică din piatră cu hramul Naşterii Preacuratei Fecioare, a cărui zidire începe în 1850, şi cu o casă parohială făcută din văioage, ridicată în 1853. Matricolele parohiale sunt evidenţiate consecvent din 1832, iar în 1907 este construită din lemn şi şcoala confesională.

Biserica si casa parohială au fost din cele mai vechi timpuri aşezate aici, înconjurate de cimitirul vechi al satului. Se spune că au fost găsite mai multe oseminte umane cu ocazia zidirii pivniţei la casa veche parohială, sub pastoratia preotului greco-catolic Ioan Pop Lemeny. Precum şi mai aproape de zilele noastre, au fost descoperite oseminte şi sicrie ale înaintaşilor cu ocazia zidirii noii case parohiale ortodoxe, în 1956, sub preotul Constantin Ioniţă. In vremurile vechi casa parohială a fost mai spre apus, la ceva distnaţă, mai mică, faţă de poziţia actuală a casei parohiale ortodoxe. Noua casa parohială a fost făcuta in 1956, fiind zidită, aproximativ, în acelaşi loc, unde a fost cea dinaintea ei, greco-catolică. In anul 1983-1984 sub preotul Ioan Pop s-a reconstruit noua casă parohială, din cărămidă. Biserica veche de dinainte de 1850, făcută din lemn, a fost după casa parohială, pe dâmbuşorul ce apare astăzi sădit cu pomi. Biserica actuală e zidită din piatră, in forma de navă, si a fost ridicată între anii 1850-1864.

Condeiul preotului Titu Borca dă mărturie despre activitatea lui si despre lucrările executate la biserica. Pentru strângerea fondului necesar lucrărilor ce urmau sa se execute la biserica, menţionează in cronica citată sus-numitul preot, s-au vândut 900 bucăţi lemne din pădurea bisericii un preţ de 90.000 lei,precum si pădurea de la jugăre primita prin reforma agrara cu alte 90.000 lei,in total ajungându-se la suma de 180.000 lei. Planul de zidire a turnului si de transformare a bisericii la făcut arhitectul Iuliu Bredei din Satu-Mare. Lucrările s-au început in 15 august 1934, lucrând la zidărie George Oşanu in calitate de antreprenor, Ludovic Lazim tinichigiu si Alexandru Senti lemnar, toţi din Seini. Cu suma de 180.000 lei s-a ridicat turnul in roşu, s-au pus burlanele la biserica, s-a făcut corul si baza de beton la începutul pârtilor de la turn in suma de cca. 60.000 lei. Crucea in vârful turnului s-a ridicat in ziua de 14 octombrie 1934.

Lucrările s-au terminat in 20 octombrie 1935 si s-a făcut binecuvântarea bisericii,fiind delegat al episcopiei din Baia Mare preotul Ludovic Vida canonic la Baia Mare,asistat fiind de preoţii:Gheorghe Anderco protopop al Tarii Oaşului si parohia Bixad,preot Augustin Pop ieromonah Mănăstirea Bixad,preot Ioan Androd paroh Racşa, preot Vasile Erdos paroh Lechinţa, preot Gheorghe Coman, paroh în Vama si parohul locului. Renovări mai mici la biserica, ca văruire, s-au făcut in timpul pastoraţiei preotului Gheorghe Pop. Tot in timpul lui s-a ridicat la 10 iunie 1948 un monument din piatră neagră (aşezat cu faţa spre uşa bisericii) în cinstea eroilor căzuţi pe câmpul de luptă in timpul celor două războaie mondiale.

Biserica are patru clopote: unul din 1882 şi trei din 1929, toate aşezate în turnul bisericii.

Nicolae Ghişan

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

Citește și...

ÎNGRIJORĂTOR. Încă două țări cu MULȚI SĂTMĂRENI, întroduse în ZONA ROȘIE. Despre ce e vorba

Încă două țări din Europa, în care se află foarte mulți sătmăreni, au fost introduse în zonele roșii de coronavirus. ”Începând cu data de 26...

FOTOGALERIE. Cazare în CORTURI pentru care nu RESPECTĂ măsurile de autoizolare și carantină

Autoritățile sătmărene le-au pregătit o surpriză nu tocmai plăcută pentru cei care, veniți din zonele roșii sau galbene nu respectă măsurile de carantină, respectiv...

DECIZIE. Se reiau LUCRĂRILE pe rețeaua de DRUMURI județene! Pe ce TRONSOANE se lucrează

La o scurtă vizită pe teren, astăzi, 27 martie, se poate observa că se efectuează mai multe tipuri de lucrări pe rețeaua de drumuri...

LIBER peste GRANIȚA cu Ungaria. Cine ARE VOIE să treacă în AMBELE SENSURI

S-a dat liber la granițacu Ungaria dar numai pentru o anumită categorie de oameni. Autorităţile de frontieră din România şi Ungaria au decis ca începând...

ÎNGRIJORARE. Peste 200 de sătmăreni, ÎN CARANTINĂ. Circa 3.260, la IZOLARE

În județul Satu Mare, astăzi, 27 martie, se află în carantină 202 persoane, iar în autoizolare la domiciliu 3259 persoane. La nivelul judetului nostru au...