More


    Mănăstirea Rohia, locul de rai unde fiecare trecător îşi găseşte liniştea

    - Advertisement -

    Mănăstirea Sfânta Ana Rohia se poate vizita, ca orice sfânt locaş, cel puţin din două perspective, una cultural-turistic-laică şi o alta religioasă, posibil strâns legată de o mare sărbătoare, dacă nu chiar de hramul acestuia. Un mirean absolut oarecare poate evada uneori din rutina cotidiană pentru a plonja spiritual înspre sacralitate și divin.

    Legenda spune că istoria mânăstirii începe în anul 1922, când Anuţa, o fetiţă de numai 10 ani, fiica preotului ortodox Nicolae Gherman, a trecut în nefiinţă. Răpus de durere, preotul o visa deseori pe Anuţa, care îl ruga să construiască ”o casă a Maicii Domnului” în Dealul Viei. Dându-şi seama că este vorba de o hotărâre divină, părintele Nicolae, având sprijinul consătenilor săi, se hotărăşte să ridice o mânăstire în amintirea copilei, într-o poiană numită ”la stejarul lui Pintea”. Conform obiceiului, în acel loc a fost înfiptă o cruce, însă, peste câteva zile sătenii au constatat că aceasta nu se mai afla în poiană, ci în altă parte, pe pintenul dealului, exact pe locul unde se află astăzi mănăstirea. Crucea a fost dusă din nou în poiană, dar din nou a fost găsită în acelaşi loc, chiar dacă sătenii au stat de pază. Astfel, s-a considerat că este un semn divin prin care s-a arătat locul pe care ar trebui construită mănăstirea.

    ????????????????????????????????????

    Mănăstirea „Sfânta Ana” Rohia este situată în „Ţara Lăpuşului”, la cca. 50 km de oraşul Baia Mare şi 43 km de oraşul Dej, în hotarul satului Rohia, ce aparţine administrativ de oraşul Târgu Lăpuş, în mijlocul unui codru de fag şi stejar, pe coama unei coline ce poartă numele „Dealul viei”, la o altitudine de aproximativ 500 m. Mănăstirea e la două ore de mers cu maşina din Satu Mare iar nodul de legătura spre mănăstire este orasul Târgu Lăpuş care se află la o distanţă de cca 9 km de mănăstire. La Târgu Lăpuş se poate ajunge fie pe şoseaua Baia Mare – Târgu Lăpuş, fie pe şoseaua Dej – Baia Mare până în localitatea Gâlgău iar de acolo spre Târgu Lapuş. Se mai poate ajunge şi pe şoseaua Dej – Târgu Lăpuş prin Magoaja, dar din localitatea Chiuieşti drumul este nemodernizat şi nerecomandat. Staţiile C. F. R. cu legătură spre mănăstire sunt Baia Mare, Dej şi Gâlga.

    Lucrările pentru ridicarea bisericii au început în anul 1923. După multe greutăţi, cu sacrificii mari şi ajutat de entuziasmul şi braţele sutelor de credincioşi, s-a reuşit ca în timp de doi ani să fie ridicată o biserică modestă şi o casă monahală. Mănăstirea a fost sfinţită abia în 1926, de către vrednicul de pomenire episcopul Nicolae Ivan al Clujului, la 15 august, de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, care a devenit hramul mănăstirii. Astfel a luat fiinţă „primul aşezământ de acest feliu” în Ardealul alipit. Multă vreme, aşezământul a rămas la stadiul de schit, neputându-se dezvolta din cauza accesului foarte greu.

    Mănăstirea s-a putut dezvolta după 1965 şi mai ales 1970, când s-a introdus curentul electric şi s-a amenajat drumul de acces. Râvna şi dăruirea unor stareţi cu reală vocaţie a îmbogăţit patrimoniul mănăstirii Rohia, patrimoniu care astăzi se compune din următoarele valori : „Casa de Stejar” (1965), „Casa Stăreţiei” (1969-1972), „Casa cu Paraclis” (1973-1975), „Casa Poetului” (1977-1979), „Altarul de vară” (1980-1983), „Poarta maramureşană” de la intrare în incintă mănăstirii (1988), „Casa Alba” (1988-1992), „Poarta din sat” (1999 – 2001), „Colţul maramureşan” compus dintr-o casă şi o biserică de lemn (2001) s.a. Una din realizările foarte importante ale acestui aşezământ a fost, este şi va ramâne faptul că aici, pe parcursul celor peste 70 de ani de existenţă, sute de mii de români şi-au găsit materializate năzuinţele unităţii de neam şi credinţă. Astăzi prin reorganizarea Bisericii Ortodoxe Române, Mănăstirea „Sfânta Ana” – Rohia se află sub oblăduirea canonică a Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului şi Sătmarului.

    Nicolae Ghişan



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    spot_img
    spot_img