Ţinututurile sătmărene văzute prin ochii unui istoric suedez

Cercetările solide dedicate ţinutul sătmărean, în ansamblul mai larg al bazinului carpatic, s-au îmbogăţit în anul 2014 cu o nouă lucrare de substanţă. Volumul ’’Economic Nationalizing in the Ethnic Borderlands of Hungary and Romania. Inclusion, Exclusion and Annihilation in Szatmar/Satu Mare 1867-1944’’, rezultat publicistic al studiilor doctorale urmate la Universitatea din Stockholm de către istoricul suedez Anders Blomqvist, reprezintă un studiu amplu şi consistent dedicat trecutului regiunii sătmărene din a doua jumătate a secolului XIX şi până la izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial. Recenzia acestei cărţi a fost făcută de către istoricul sătmărean Marius Boloş, recenzie pe care v-o prezentăm în rândurile ce urmează.

Lucrarea este împărţită în patru capitole şi concluziile de rigoare. Primul capitol care debutează cu vorbele politologului Oszkár Jászi ce afirma că ’’orice atitudine de asimilare forţată a unei naţionalităţi dăunează nu numai progresului economic şi cultural al respectivei naţionalităţi opresate ci şi al întregii ţări în acelaşi timp’’, se apleacă asupra examinării stării de fapt a dualismului austro-ungar după 1866 şi a politicii Budapestei de maghiarizare a naţionalităţilor din imperiu. Studiul lui A. Blomqvist apelează la cercetători reputaţi în domeniu precum Rogers Brubaker, Jan Kofman, George Crane sau Andreas Pickel, putând fi astfel încadrat domeniului academic al studiilor dedicate naţionalismului. Etno-naţionalismul elitelor vremii este disecat în amănunt de către autor, acesta enumerând mecanismele de impunere în rândul maselor a unei presupuse superiorităţi etno-culturale promovate atât de liderii maghiari cât şi cei români. Cel de-al doilea capitol se focalizează pe răspândirea naţionalismului în teritoriile austro-ungare în cea de-a doua jumătate a secolului XIX.


Totodată, este analizată împărţirea teritorială a comitatului Satu Mare cu concentrările etnice din secolul al XIX-lea subliniind diferenţele de nivel de trai dintre centrele majoritar maghiare şi cele româneşti. Recensămintele vremii sunt de asemenea scrutate prin prezentarea metodelor de recenzare odată cu trecerea timpului. Exemplificator în acest sens îl reprezintă recensământul maghiar din 1880 care introduce pentru prima dată noutatea încadrării locuitorilor pe baze etno-lingvistice şi nu religioase. Este atinsă totodată şi “problema evreiască’’ prin evidenţierea răspândirii antisemitismului dar şi asimilarea treptată a minorităţii iudaice în tiparele culturale maghiare începând cu sfârşitul secolului al XIX-lea. Un interesant subcapitol este dedicat modului în care naţionalismul economic maghiar a fost instrumentalizat în perioada 1890-1914 în părţile sătmărene şi în ce măsură liderii politici ai românilor au contrabalansat presiunile statului maghiar prin adoptarea unei politici de rezistenţă economică, în special prin crearea unei reţele bancare dedicate sprijinirii ridicării elementului etnic românesc. În ceea ce priveşte economia locală, cercetătorul suedez analizează creşterea producţiei industriale în comitatul Satu Mare care cunoaşte în răstimpul analizat o dezvoltare a producţiei chiar dacă regiunea a rămas în continuare una preponderent agrară. Un alt subcapitol are ca borne cronologice perioada comitatului de la izbucnirea Primului Război Mondial în 1914 şi până la integrarea deplină a acestuia în cadrul României în 1919 fiind consemnată o oarecare atitudine conciliantă a elitei dominante maghiare faţă de pretenţiile naţionale ale liderilor români. Cel de-al treilea capitol se axează pe perioada în care ţinutul sătmărean a făcut parte din componenţa României Mari (1919-1940) analizând mutaţiile sociale şi politice ce au avut loc în acest spaţiu sub noua orânduire statală.


De asemenea sunt acordate spaţii importante şi comunităţii şvabe din părţile sătmărene cu prezentarea încercărilor elitei politice româneşti şi maghiare de a câştiga ataşamentul cultural şi politic al acesteia. Anders Blomqvist prezintă într-un joc de oglinzi istoric procesul de românizare a economiei şi administraţiei postbelice ce a inversat fosta politică a statului maghiar, prin măsuri care să reducă procentajul etnicilor neromâni din acţionariatul întreprinderilor şi băncilor ce deveniseră parte a patrimoniul industrial şi financiar românesc după 1919. Reformei agrare de după Primul Război Mondial, ce a ridicat numeroase probleme din pricina situaţiei juridice a foştilor latifundiari maghiari, îi este atribuită o scanare istoriografică complexă prin prezentarea fricţiunilor statale la nivel diplomatic dintre România şi Ungaria. Un alt aspect al lucrării explorează evoluţia oraşului Satu Mare în decursul deceniului trei al perioadei interbelice precum şi efectele pe care criza economică de la nivel mondial le-a lăsat în economia locală. Totodată, este descrisă şi alunecarea treptată a elitelor locale înspre ideile extremei-drepte. Al patrulea capitol cuprinde perioda în care ţinutul sătmărean a reintrat sub orânduire maghiară odată cu intrarea în vigoare a Acordului de la Viena din 30 august 1940.


Reaşezarea administrativă a dus, după cum era de aşteptat, la o revenire la politica antebelică de maghiarizare. Anders Blomqvist cercetează şi modificările de factură etnică de la nivel administrativ printr-o epurare masivă a funcţionarilor de naţionalitate română şi evreiască. Manipularea recensămintelor prin prisma factorului religios greco-catolic este subliniată de cercetătorul suedez, slaba concordanţă cu realitatea a recensămintelor atât din timpul administraţiei maghiare cât şi a celei româneşti fiind evidenţiată pe tot parcursul lucrării. Desigur, analiza nu putea să nu se oprească şi asupra măsurilor antisemite ale perioadei ce a dus la exterminarea unei bune părţi a evreităţii sătmărene în lagărele naziste. Concluziile volumului reprezintă o prezentare diacronică a modului în care factorii economici mixaţi cu naţionalismul au asamblat şi reasamblat precum într-un joc de puzzle regiunea sătmăreană.

Nicolae Ghișan

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

Citește și...

Casa Noastră – 100 de ani de la înființarea primei bănci românești municipale în Satu Mare

Anul acesta se împlinesc 100 de ani de la înființarea primei bănci românești în municipiul Satu Mare, în 1920. Mai jos am preluat un...

Măcelăria care nu este profi

Unii angajați ai magazinului din Micro 17, nu sunt nici pe departe profi. Este și cazul angajatei de la raionul de carne, o doamnă...

La vama Csengersima, are loc o revizia tehnică totală a cântarelor. Trafic mult îngreunat pentru automarfare la Petea.

         Autorităţile de frontieră din Ungaria au informat conducerile Inspectoratelor Teritoriale ale Polițiilor de Frontieră apropiate de Satu Mare că în...

Amenzi usturătoare aplicate de DSVSA

Inspectorii Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Satu Mare au realizat, în cursul săptămânii trecute, 97 acțiuni de control. Verificările au vizat:...

Patru vindecări și niciun caz nou la Satu Mare

Dacă la nivel județean situația în ceea ce privește pandemia de coronavirus se îmbunătățește, la nivel național situația devine tragică. Aproape 1750 de cazuri...