Zona Codrului – străveche oază de identitate și spiritualitate românească



Zona Codrului este situată în nord-vestul ţării, de o parte şi de alta a culmii Făgetului sau Codrului, cum îi spun localnicii – munţi de origine hercinică, asemenea Măcinului dobrogean – iar, din punct de vedere administrativ, face parte din judeţele Maramureş, Satu Mare şi Sălaj. Codrul este o zonă de dealuri ce nu depăşesc 600 de metri, delimitată de lunca Sălajului, lunca Someşului, iar în vest de Câmpia Sătmarului. Populaţia, care numără aproximativ 40000 de locuitori, este alcătuită în majoritate de români, după cum indică chiar denumirile latine: possessiones Valahales, villa ollachalis etc.

Primele atestări scrise ale localităţilor din zona Codrului apar în secolul al XIII-lea: Supur la 1215, Ardusat, Crucişor, Tămaia, toate la 1231, Săcăşeni la 1240, Hodişa în 1271, Iegherişte în 1272, Homorodul de Jos, Homorodul de Sus şi Medişa în 1273, apoi în secolul al XIV-lea: Arduzel, Hodod în 1334, Giurtelec în 1378, Babţa în 1383, Motiş şi Şandra în 1387, Oarţa de Jos, Ortiţa şi Oarţa de Sus (toate trei numite Trywarcha), Băseşti, Urmeniş, Asuajul de Jos şi Asuajul de Sus în 1391, Bicău în 1395, iar în secolele al XV-lea şi al XVI-lea mai sunt atestate încă 19 localităţi codreneşti: Ulmeni la 1405, Stremţ la 1410, Băiţa de sub Codru, Chelinţa, Mânău, Cehal şi Corund la 1423, Odeşti, Sălişte, Săuca, Socond, Soconzel, Stâna, Tămăşeşti, Tohat la 1424, Bârsău de Jos, Bârsău de Sus la 1470, Solduba la 1475, Ariniş la 1543. În secolul al XVII-lea mai sunt menţionate alte trei localităţi.

Delimitarea geografică a zonei s-a făcut cu oarecare aproximaţie, pe baza culturii populare tradiţionale – folclor, limbă, obiceiuri –, stabilindu-se că este o arie „de trecere” şi, implicit, „de contact” între realităţi istorice, politice, economice şi culturale diferite, şi tocmai această situaţie vine să explice fizionomia sa proprie, personalitatea sa în ansamblul culturii populare româneşti, cu precădere a celei din Transilvania. Aceste fapte relevă orientarea zonei atât spre regiunile sudice ale Ardealului, cât şi spre cele nordice, în special spre Oaş şi Maramureş.

Au rămas vestite în portul popular „gubele”, purtate atât de bărbaţi, cât şi de femei, „zgărzile” ce împodobeau gâtul femeilor, iar în probleme de limbă, se întâlneşte şi cu valoarea să, particularitate specifică subdialectului crişean („şi facem” (= să facem) (Gerăuşa); „…măicuţa miresî / Tăt să roagă cătă soare / Şi nu păzasc-aşe tare” (= să nu păzasc-aşe tare): Băiţa de sub Codru).

În cultura materială au rămas apreciate „şurile”, care, prin proporţiile lor, nu se întâlnesc în altă parte, dar şi diferite alte obiecte, rezultate din prelucrarea lemnului: mobilier şi alte lucruri necesare gospodăriei, precum: lăzile de zestre şi lăzile pentru grâne, specifice satului Băiţa de sub Codru, războaiele de ţesut şi furcile de lemn de la Asuajul de Sus, carele de lemn de la Odeşti şi Stremţ. Locuitorii satului Băiţa de sub Codru au mai practicat olăritul, cu materialul aflat în dealul Pleşca, dinspre Asuajul de Sus. Satul Săliştea s-a specializat în confecţionarea spetelor de la războiul de ţesut, Urmenişul s-a îndeletnicit cu producerea „gubelor” şi a „ţolurilor” de lână, ocupaţie care a ajuns până în zilele noastre, dar fără să se mai bucure de trecerea de altădată. În sfârşit, satele situate la poalele dealurilor din extremitatea nord-estică a zonei – Sârbi, Ardusat, Fărcaşa s-au specializat în împletituri din lemn, producând coşuri de cele mai variate forme şi întrebuinţări.

Caracterul relativ conservator al zonei Codrului – arăta folcloristul Dumitru Pop – se explică în parte şi prin absenţa în cuprinsul ei a unui centru urban. Oraşele din jur, de care a aparţinut administrativ în anumite epoci, Cehu Silvaniei, Şomcuta, Ardud, erau până nu demult comune, lipsite de capacitatea unei influenţe culturale. Nici oraşele Zalău, Carei, Satu Mare, Baia Mare nu au influenţat zona din acest punct de vedere.

Particularităţile amintite ale zonei se răsfrâng şi în privinţa lăcaşurilor de cult. Bisericile, prezente în fiecare localitate, au fost construite, majoritatea, după model maramureşean, din lemn. Unele au fost chiar strămutate în zonă, din Maramureş. Altele, puţine la număr, au fost construite din piatră. E adevărat că în perioada modernă, mai ales după 1990, au fost edificate noi biserici, aproape în totalitate din cărămidă, situaţie care a dus, în multe localităţi, la existenţa a două sau chiar trei biserici, fiecare cu un hram.

Nicolae Ghişan



POLITIC

SATU MARE – MACHETE, PROMISIUNI ȘI DEZAMĂGIRI – SOLUȚIILE UNUI TÂNĂR CANDIDAT GEORGE HOTCA, PMP Satu Mare, candidat pentru funcția de consilier local

Dincolo de machete și idei pompoase, Satu Mare are nevoie urgent de implementarea unor idei fezabile și practice. Fiecare an pe care administrația locală îl...

VIDEO. Kelemen Hunor vrea continuitate la județ, la Satu Mare și la Carei. Îndeamnă sătmărenii să voteze

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat sâmbătă în cadrul unei conferințe de presă susținută la Satu Mare că își dorește ca în municipiile Satu...

PSD Păulești tot mai apreciat de cei din comună!

Staful de campanie împreună cu candidatul PSD Păulești la primăria Păulești ,Pomian Vasile și echipa de viitori consilieri au luat la pas satul Hrip,unde...

FOTOGALERIE. Oamenii din Vetiș și Doba extrem de bucuroși de prezența candidaților PSD

Radu Roca, candidatul PSD la funcția de președinte al Consiliului Județean Satu Mare candidații PSD la Consiliul Județean pentru postul de consilieri, Ionut Oneț,...

Latest Posts

Un SUPERMARKET sătmărean, ARS de inspectorii DSVSA. Care a fost CAUZA

Un supermarket din municipiul Satu Mare a fost asprus sancținat de inspectorii Direcției Sanitar Veterinare și pentru Sigurața Alimentelor (DSVSA) Satu Mare. Inspectorii Direcției Sanitare...

FOTOGALERIE. Treceri de pietoni iluminate suplimentar. Pentru siguranța pietonilor

Primăria Municipiului Satu Mare a finalizat un proiect prin care a fost realizat sistemul de iluminat prin corpuri LED la 13 treceri de pietoni,...

Codul Rutier, BATJOCORIT. Aproape 20 de PERMISE, SUSPENDATE într-o singură zi

Polițiștii din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Satu Mare au desfășurat la data de 24 septembrie a.c., activități de menținere a unui climat de...

DESCHIDEREA ANULUI UNIVERSITAR 2020-2021 LA UNIVERSITATEA DE VEST ”VASILE GOLDIȘ” DIN ARAD, FILIALA SATU MARE

De săptămâna viitoare vor începe cursurile la Filiala Satu Mare a Universității de Vest ”Vasile Goldiș” din Arad. În contextul situației epidemiologice determinate de...

ULTIMELE ȘTIRI

Un SUPERMARKET sătmărean, ARS de inspectorii DSVSA. Care a fost CAUZA

Un supermarket din municipiul Satu Mare a fost asprus sancținat de inspectorii Direcției Sanitar Veterinare și pentru Sigurața Alimentelor (DSVSA) Satu Mare. Inspectorii Direcției Sanitare...

FOTOGALERIE. Treceri de pietoni iluminate suplimentar. Pentru siguranța pietonilor

Primăria Municipiului Satu Mare a finalizat un proiect prin care a fost realizat sistemul de iluminat prin corpuri LED la 13 treceri de pietoni,...

Codul Rutier, BATJOCORIT. Aproape 20 de PERMISE, SUSPENDATE într-o singură zi

Polițiștii din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Satu Mare au desfășurat la data de 24 septembrie a.c., activități de menținere a unui climat de...

DOREL COICA: Herăstrău de Satu Mare. Cel mai mare parc din nord-vestul României

Candidatul PSD la Primăria municipiului Satu Mare, Dorel Coica a afirmat că își dorește ca pe amplasamentul fostei gropi de gunoi a municipiului Satu...

Claudiu Tămășan, candidat la Consiliul Județean: “Duminicã va fi votul vostru de luptã!”

Ne apropiem de închierea celor 4 săptămâni de campanie electorală. Dragi prieteni, cetățeni, vreau să vă spun că au fost săptămâni grele, obositoare, dar...