Epidemiile cu care s-au confruntat sătmărenii înainte şi după Primul Război Mondial



Deși nu a fost traversat de linia frontului, orașul Satu Marea avut de suferit de pe urma acestui prim „război total” din istoria umanității. Numărul de căsătorii scade la aproape jumătate față de perioada antebelică. Numărul nașterilor scade cu circa 40 % în perioada anilor de război, față de anii anteriori, în timp ce numărul de decese crește cam în același procent. În oraș funcționau opt spitale militare, numeroase unități militare traversau orașul, știrile despre război erau omniprezente. Diferite boli epidemice se manifestă și la Satu Mare: holera, tifosul, gripa spaniolă.

Orașul găzduiește numeroși refugiați din zona frontului, în special din Galiția. Spre exemplu, la 6 septembrie 1916, existau 894 refugiați de război în oraș. În 14 septembrie li se adaugă încă 49248. Toți aceștia trebuiau cazați, hrăniți, îngrijiți. Armata acaparează aproape totul. Efortul uriaș făcut pentru aprovizionarea frontului duce la creșterea bruscă a prețurilor. În toamna anului 1914, numeroase produse alimentare de primă necesitate își dublează prețurile între septembrie și noiembrie. Pe termen lung, creșterea este de-a dreptul fulminantă. Produsele de bază încep să lipsească. Contrabanda și specula sunt în floare.


Trupurile slab hrănite sunt o pradă ușoară în fața bolilor epidemice. Rare erau razele de lumină, precum spectacolele de teatru ținute pe aproape tot parcursul conflictului. Orașul a trecut și peste acest război. Apoi în martie și aprilie 1919 a cunoscut Directoratul comunist. Putem afirma că războiul s-a încheiat cu adevărat pentru sătmăreni abia pe 19 aprilie 1919, odată cu intrarea trupelor române în oraș.

Principalele cauze ale mortalităţii în Sătmar
În rândul civililor existau diferite cauze care provocau mortalitate prematură. În primul rând aici trebuie semnalate bolile. Cazurile de pneumonie erau destul de frecvente. Spre exemplu, în anul 1912 s-au înregistrat 32 de decese datorită pneumoniei, în 1913 au fost 64, în 1914 erau 133 (19,38 %) din totalul deceselor, în 1915 se atinge un maxim de 182, iar în 1916 numărul deceselor provocate de pneumonie scade la 6520. În toamna anului 1914 numărul bolnavilor de holeră era atât de mare, încât se punea problema amenajării unui spital special pentru aceștia. Medicii sătmăreni aveau în vedere în acest sens Școala Profesională pentru Industria Lemnului. În 1915 au fost înregistrate mai multe cazuri de tifos și holeră, atât printre civili, cât și printre soldații locali reveniți de pe front și în rândul prizonierilor ruși. În anul 1915, până în iulie, printre soldații reveniți de pe front se înregistraseră 22 de cazuri de tifos, patru soldându-se cu deces. Știri despre bolnavii de tifos apar cu o frecvență ridicată și în anii 1916 și 1917 .


Legat de aceste boli în oraș circulau diferite zvonuri. Tifosul și holera erau puse fantezist pe seama unor insecte provenite din Asia. În august 1915 pe strada Báthory s-a închis o fântână publică, deoarece era suspectată ca sursă a infecției cu tifos, mai mulți locuitori de pe străzile adiacente, care își aduceau apă de aici îmbolnăvindu-se. Teama de tifos persistă și în anii următori. Ziarul Szamos din 4 august 1916 anunța că tifosul a ucis 100.000 de oameni în Serbia. În 29 octombrie, același ziar susținea că la București era epidemie de tifos, iar fiul mai mic al regelui ar suferi de această boală (Principele Mircea a și decedat la 20 octombrie/2 noiembrie 1916, datorită acestei boli).


Din toamna anului 1918 își fac apariția știri alarmante despre gripa spaniolă. În septembrie 1918 se aprecia că la Satu Mare existau circa 2.000 de bolnavi de gripă spaniolă. Din această cauză s-a luat decizia închiderii școlilor între 23 septembrie și 7 octombrie26. Deoarece vârful epidemiei de gripă spaniolă a fost în 1919, deocamdată nu avem acces la documente, pentru a putea estima numărul decedaților datorat acestei cumplite maladii, care a lovit și părțile Sătmarului.


În stadiul actual al cercetărilor este imposibil de precizat cu exactitate numărul sodaților originari din orașul Satu Mare decedați pe front. Conform unor date din anul 1920, recoltate de ASTRA și aflate în arhivele de la Sibiu, din județul Satu Mare ar fi participat direct la luptele din Primul Război Mondial, în calitate de soldați 19.472 tineri români.
Lor li s-au adăugat alți 946 mobilizați „pe loc” sau la diverse servicii auxiliare, 34 arestați sau cu domiciliu forțat și patru refugiați. Rezultă un total de 20.456 mobilizați. Dintre aceștia, 1.645 au murit pe front, 354 în spitale datorită diverselor boli, 1.280 au revenit de pe front ca invalizi, 1.627 au fost răniți, însă s-au recuperat, 1.664 erau dați dispăruți. Rezultă un total de aproape 2.000 de decedați, fără să îi socotim pe cei dispăruți, adică un procent de 9,77 % din totalul celor mobilizați. În urma celor decedați au rămas un număr de 1.520 văduve și 3.447 orfani. La nivelul celor 24 de județe pentru care există aceste date, numărul total de mobilizați a fost de 489.454 tineri români. Dintre aceștia au decedat pe câmpul de luptă 41.739, iar în spitale încă 11.275. Rezultă un total de 53.014 decese, ceea ce reprezintă 10,83 % din totalul mobilizaților și 1,77 % din totalul populației românești, din Transilvania și Banat, estimată la 2.979.614 locuitori.
Sursa : Batfalszki Gabriella Franceszka – SATU MARE STUDII ȘI COMUNICĂRI XXXV/II

Nicolae Ghisan





ULTIMELE ȘTIRI

Picătura de filozofie: DUMNEZEU A MURIT ÎNCĂ O DATĂ DE COVID-19? (II)

”Mai are sens viața pe acest pământ … de ce atâta suferință și de unde vine moartea … de ce ne mor din ce...

Mișcăm România. Candidații PMP la Alegerile Parlamentare au făcut un adevărat tur de forță prin județ

De vineri și până duminică echipa PMP în frunte cu cei doi candidați la Alegerile pentru Camera Deputaților și Senat Liviu Pop, candidatul PMP...

PSD susţine păstrarea salariaţilor în România!

Prioritatea PSD: Încurajarea muncii în România și oprirea exodului de forță de muncă spre alte țări. Creşterea salariului minim până la 50% din salariul...

Ce a făcut PSD cât s-a aflat la guvernare, în ultimii 8 ani?

Președintele Consiliului Național PSD Vasile Dîncu: “Ce a făcut PSD cât s-a aflat la guvernare, în ultimii 8 ani? Să ne amintim doar câteva lucruri: ...

Latest Posts

Picătura de filozofie: DUMNEZEU A MURIT ÎNCĂ O DATĂ DE COVID-19? (II)

”Mai are sens viața pe acest pământ … de ce atâta suferință și de unde vine moartea … de ce ne mor din ce...

Mișcăm România. Candidații PMP la Alegerile Parlamentare au făcut un adevărat tur de forță prin județ

De vineri și până duminică echipa PMP în frunte cu cei doi candidați la Alegerile pentru Camera Deputaților și Senat Liviu Pop, candidatul PMP...

PSD susţine păstrarea salariaţilor în România!

Prioritatea PSD: Încurajarea muncii în România și oprirea exodului de forță de muncă spre alte țări. Creşterea salariului minim până la 50% din salariul...

Ce a făcut PSD cât s-a aflat la guvernare, în ultimii 8 ani?

Președintele Consiliului Național PSD Vasile Dîncu: “Ce a făcut PSD cât s-a aflat la guvernare, în ultimii 8 ani? Să ne amintim doar câteva lucruri: ...