More


    Destinații de turistice. Peștera Vadu Crișului, minunăția din adâncuri

    - Advertisement -

    Peștera Vadu Crișului (Peștera de la Cascadă, Peștera Zichy) este situată în centrul Defileului Crișului Repede și este străbătută de un pîrîu ce, după ieșire, formează o spectaculoasă cascadă.

    A fost descoperită de Karl Handl, angajat la calea ferată, la serviciul tehnic, un iubitor al naturii din zona Vadu Crișului. El, în drumețiile sale, a observat că la izvorul pîrîului ce formează cascada, la debite mici, deasupra apei, în stîncă, apare un gol prin care trec lilieci. Intuind că acolo se află o mare peșteră, l-a anunțat de descoperirea făcută pe Czárán Gyula, considerat părintele turismului din Munții Apuseni care, în 10 noiembrie 1903, prin dinamitarea blocului de stîncă, deschide peștera. Czárán şi Handl, însoțiți și de preotul reformat din zonă, Veress István, un alt pasionat de natură, fac primele cercetări, după care a urmat amenajarea peșterii, cu podețe și scări de lemn.

    În 1905 are loc deschiderea monumentului natural pentru vizitare, iar pentru acest eveniment Czárán Gyula face primul ghid turistic al peșterii.

    Prima hartă a părții vizitabile a peșterii, cu detalii privind amplasarea podețelor, scărilor, traseului de vizitare, precum și a formațiunilor reprezentative, a fost publicată în 1907 de Monoky Gyula, topograf la calea ferată.

    Explorarea și cartarea peșterii a fost reluată, în decursul timpului, de numeroși cercetători, printre care și Emil Racoviță, fondatorul primului institut de biospeologie din lume. Cercetările au demonstrat că apa ce se pierde în Peştera Bătrânului, situată la 3 km depărtare, apare, după parcurgerea unui traseu subteran, în Peștera Vadu Crișului.

    Încă de la descoperire, peștera a fost considerată cea mai frumoasă și cea mai intactă peșteră din Europa și a figurat printre obiectivele turistice și științifice cele mai importante din Bihor.

    Peștera este renumită, din punct de vedere biospeologic, mai ales, datorită speciilor troglobionte, atît terestre, cît și acvatice, unele endemice. Totodată aceasta este și habitatul natural al unei numeroase colonii de lilieci, cu diverse specii protejate la nivel european.

    În peșteră, nu departe de intrare, în galeria laterală, au fost descoperite resturi scheletice ale ursului de cavernă (Ursus spelaeus), care a trăit până în urmă cu 27.000 de ani.

    În 1969, muzeul orădean reamenajează peștera cu scări și podețe metalice și din beton și o electrifică pe o lungime de 500 m, fiind cea de-a doua peșteră din România în care s-a introdus iluminatul electric, după Peştera Muierilor, de la Baia de Fier (1957).

    Peștera are o lungime de 1 km, din care 680 de metri sunt vizitabili. Are 3 galerii mai mari, iar una dintre ele este folosită doar pentru cercetări palentologice, a fost intens cercetată de Emil Racoviţă.

    Peștera Vadu Crișului are un aspect mai deosebit deoarece este străbătută de un curs de apă, ce își are originea în platoul carstic Zece Hotare, peștera Bătrânului, practic apa care formează peștera este aceeași care formează și cascada Vadu Crișului.

    Prin partea stângă a pârâului subteran pătrundem în interiorul peșterii, trecem pe lâgă trei galerii ascendente, care se deschid în stânga, tranversăm podul peste lac (Podul suspendat) si ajungem la o formațiune sferică mare (Globul Pământesc), deasupra căreia s-a format un baldachin.

    Pe urmă se despart 2 căi: una inferioară, de-a lungul pârâului subteran și cealaltă cale, etajul. La etaj după parcurgerea unui coridor urcăm într-o sală superioară, de unde coborâm în Sala Balconului, cu blocuri prăbușite. Pe dedesubtul acestor blocuri trecem în galeria Iad, reîntalnim pârâul subteran și ajungem în Sala Mare a peșterii.

    Drumul continuă până la punctul Strâmtoare, unde coridorul este obstruat de bolovani prăbușiți locul în care se încheie vizitarea peșteri.

    În prezent, peștera este în administrarea Muzeului Țării Crișurilor, care, în 2004, a reelectrificat și reamenajat la standarde europene zona vizitabilă, pe un circuit ce durează 30- 60 de minute. Grupurile de turiști beneficiază de asistența și explicațiile ghidului peșterii, în limbile română și maghiară.

    Programul de vizită este de marţi până duminică, între 9 şi 17. Ultima intrare se face la ora 16. Preţul unui bilet de intrare este de 5 lei iar elevii, studenţii şi pensionarii plătesc doar 3 lei.


    Se poate ajunge la peșteră:

    – cu trenul până la halta Peștera pe ruta Cluj-Oradea

    – cu trenul până la Vadu Crișului sau Șuncuiuș și pe urmă pe jos pe lângâ calea feratâ (2 km), până la halta Peștera.

    – Cu mașina dinspre Vadu Crișului: îți poti lăsa mașina lângă terenul de fotbal din Vadu Crișului și pe urmă mergi pe calea ferată sau urmezi noul traseu turistic Cerc Roșu.

    – Cu mașina dinspre Șuncuiuș: îți poti lăsa mașina în fața gării din Șuncuiuș și pe urmă pe jos pe lângâ calea feratâ (2 km), până la halta Peștera.

    Nicolae Ghișan



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    spot_img
    spot_img